Victoria lui Donald Trump oferă răspunsul la întrebarea care-i bântuie pe sociologi – ce vor alegătorii? De fapt, nu atât întrebarea în sine, cât mai degrabă răspunsul le provoacă frisoane celor care caută, o dată la patru ani, să influențeze opinia generală cu tot felul de sondaje aiuritoare și rezultate și mai și. Electoratul american a arătat că a apus epoca liderilor dezbinatori, a celor dornici să vadă sânge și să facă orice pentru profit.
Iar românii nu sunt departe, căci vreme de 10 ani au conviețuit cu un președinte care i-a învrăjbit în loc să-i unească. Nici măcar o pandemie n-a fost de ajuns pentru a-l schimba pe Klaus Iohannis, interesat doar de consolidarea propriei puteri.
În Statele Unite, Joe Biden i-a numit „gunoaie” pe votanții lui Donald Trump. Și bine a făcut vorbind deschis despre cum vede el țara, așa s-au lămurit și americanii de intențiile „bunului” Biden. La noi, Klaus Iohannis a împărțit România în două, cu una dintre părți rezervată „ciumaților” pesediști. „Ciuma roșie” este același partid, de fapt, care i-a adus liniște lui Iohannis pe final de mandat, venind la guvernare într-un moment critic pentru țară, când spectrul falimentului adus de tandemul PNL-USR era tot mai aproape.
Oamenii sunt aceiași și într-o tabără, și în cealaltă, iar dacă Iohannis ar fi avut consilieri adevărați, nu slugi obediente, disperate să parvină și dezinteresate de a corecta gafele, chiar prostiile șefului, ar fi aflat cum stau lucrurile. În România avem familii și neamuri întregi în care unii merg pe mâna PSD, alții preferă liberalismul sau, de ce nu, progresismul promovat de USR. Sunt, însă, unii și aceiași români care dimineața se trezesc să meargă la muncă și trag din greu să își aducă plusvaloarea la dezvoltarea societății. Iar la final de lună, aportul lor înseamnă taxe și impozite plătite statului român.
Asta nu pot înțelege politicienii de teapa lui Klaus Iohannis și Joe Biden – că „gunoaiele” și „ciumații” merită să fie tratați cu respect și au tot dreptul să își exprime liber și neîngrădit opțiunea politică, fără să se teamă că-i paște o condamnare publică și, drept consecință, o excludere socială.
Sfatul lui Adrian Năstase
Departe de a-și dori să vadă politicieni care bagă bățul prin gard și îl îndeamnă la ură împotriva semenilor săi, românul de rând ar aprecia candidați pregătiți și aplecați spre rezolvarea problemelor care ard, a celor legate de prețurile mari la alimente, de facturile uriașe la utilități, de nesiguranța vieții.
În loc să se concentreze pe ajutoare militare pentru Ucraina, Donald Trump a intrat în campania electorală cu un singur mesaj referitor la politica sa externă – fără războaie! Niciun politician român nu a înțeles că, de fapt, fix asta vrea cetățeanul, să nu (mai) existe conflicte armate în lume.
Fost premier și unul dintre cei mai experimentați politicieni de după Revoluție, Adrian Năstase vede greșeala făcută de candidații la alegerile prezidențiale. Printre altele, el remarcă faptul că nici Marcel Ciolacu, nici Mircea Geoană și cu atât mai puțin Nicolae Ciucă n-au învățat din lecția victoriei obținute de Donald Trump – „În perioade grele, cu dificultăți în puterea de cumpărare, oamenii nu sunt atât de interesați de gătit, de entertainment, de divertisment. Uitați-vă la felul în care a câștigat Trump, el a venit cu o formă generală, o formă de «realism magic», cum a fost numită, acel MAGA (Make America Great Again), o poveste largă pe care a repetat-o de nenumărate ori. Dar, sub această umbrelă, el a inclus două chestiuni esențiale pentru electorat, anume inflația și imigrația. Aceste două teme erau cele care preocupau cu adevărat. Candidații care mai au încă două săptămâni ar trebui să vadă și să înțeleagă acest lucru. Eu cred că putem învăța din istoria noastră, dar și din ceea ce se întâmplă în alte țări, iar alegerile din SUA au fost extrem de interesante”.
Pe undeva, venirea la putere a lui Donald Trump este, de fapt, restartul de care are nevoie nu numai America, dar și Europa. Votul din SUA poate reprezenta valul tsunamic care va mătura retorica pro-război de la Bruxelles și îi va alunga pe politicienii aflați în slujba corporațiilor din industria de armament, sănătate și finanțe-bănci. Este un avertisment de care ar trebui să țină cont inclusiv politicienii români care au intrat în cursă pentru Palatul Cotroceni – fără o înțelegere cât mai bună a realității, s-ar putea ca „nucleara” votului populației să-i spulbere pe mulți favoriți.
Iar în cazul lui Klaus Iohannis, putem vorbi despre un final de poveste (tristă) și, de ce nu, de un început de anchetă. Sunt destule dosare legate de numele șefului statului care așteaptă să fie șterse de praf și deschise.