Președintele și-a făcut un obicei de a se arăta cetățenilor profitând de niște zile care, pe bună dreptate, sunt lipsite de importanță. Este cel mai penibil spectacol de grandomanie, denotând, din punctul meu de vedere, frustrările copilăriei și arivismul politic. Imaginea, acolo îl rodea.
L-am văzut pedalând de Ziua Mondială a Bicicletei. Am râs în hohote. Cele câteva vorbe rostite nu aveau legătură cu semnificația Zilei Bicicletei. Acolo e vorba de cu totul altceva decât prostiile debitate într-o dimineață, prea devreme. Dacă tot își alege zile să sărbătorească momente ciudate, de ce nu s-o fi avântat și la Ziua Zonelor Umede? Știu că vă fuge mintea, dar nu vă gândiți la chestia aia. Pe el, numai titlul și e de natură să-l facă să roșească la față. Sau, uite, aniversare reală, recunoscută de ONU, Ziua Internațională a Copiilor Străzii. Mergi pe stradă, Iohannis, îți plasează SPP în față un copil vai steaua lor, îl iei acasă, îl speli, îi dai să mănânce, îl înveți de ce e întuneric noaptea și seara îl dai înapoi. Nu-i simplu? De Ziua Internațională a Văduvelor nu văd cum te-ai descurca. Unele sunt mai cumințele, altele mai cu tupeu și nu cred că Întâia Doamnă Geta a Țării s-ar bucura să le vadă ciupindu-te de…, de…, de ici de colo. Dar totul, dragă Klaus, e să spargi gheața. Lasă spontanul din tine să gâlgâie în spume.
De Ziua Vrabiei ieși în Cișmigiu și ciripește alături de mierle. De Ziua Mierlei, da, de Ziua Mierlei…, mai bine te abții, verbul care se formează de aici are o semnificație nasoală. La fel de nasol o să fie și de Ziua Mondială a Veganilor. Fără pârjoale, fără perișoare, fără ciorba nevestei și fără nevastă, că și ea e făcută din carne. Mai bine stai acasă și sărbătorești Ziua Mondială a Spălatului pe Mâini. Deja ai experiență. Nu-ți place? Preferi Ziua Internațională a Moașelor? Merge și așa, dar vezi să nu-l arunci pe ăla mic pe cântar și să-i spui tatălui: 3 kile și-o sută. Rămâne așa?