Se petrec lucruri ciudate cu președintele. Ori este atât de obosit încât nu își mai dă seama că face gesturi anapoda, ori acceptă să fie luat peste picior, crezând că e vorba de un plus de imagine.
L-am auzit vorbind despre mască. Despre spălatul pe mâini. L-am văzut încercând să stăpânească limbajul corporal, dar rămânea cu ochii în prompter și cu mâinile aiurea, spânzurând în altă limbă. Dorința lui de a fi primul, primul în toate și nimeni altul, l-a pus în situații fie amuzante, fie ridicole. L-am văzut vizitând spitale de carton, apoi corturi medicale pe care le-a luat apa. L-am văzut cu pupitrul sub Arcul de Triumf, într-o imagine a infatuării fără pereche, confiscând Ziua Națională. L-am auzit emițând opinii despre lucruri la care nu se pricepe, numai și numai o înțelege lumea că viața fără el se numește că nu există.
Acum, a ieșit din nou la rampă, expunându-se iar râsului ce nu se poate reține. Mare zarvă în PNL cu congresul din toamnă. Liberalii s-ar alege și mâine, dar nu aveau binecuvântarea lui Iohannis. Bine, și alegerile astea sunt de ochii lumii, deja se știe cine va sta în fruntea partidului. Dar poți să faci alegeri fără ca Iohannis să fie de acord cu data? Nu, pentru că președintele este reprezentarea nealterată a liberalismului românesc, planetar și cosmic. Orban a preferat 25 septembrie, dar îi trebuia binecuvântarea tătucului. Motiv pentru care l-a sunat și Iohannis a zis „da”. De când are treabă președintele cu PNL, din moment ce la preluarea mandatului a demisionat din partid, pentru că altfel nu se poate? De principiu nu mai are treabă, dar se plictisește. Și, dincolo de asta, dă bine la populime să vadă că, deși nu e în țară, nu lasă lucrurile să-i scape din mână. Dacă nu stabilește el data, ce-o să zică lumea? Nu scrie în fișa postului că ar avea și asemenea sarcini, dar, dacă nu se lasă cu obligații, de ce să n-o facă? Penibil. Absolut penibil. Terminase de rezolvat toate problemele României, doar asta îi lipsea din palmares. Omul cu binecuvântarea.