Ce a căutat Iohannis la Summit-ul UE? Sunt convins că doar noi motive pentru a se poza alături de liderii Europei. Cu ce s-a întors de acolo? Cu nimic, cu absolut nimic. Suma obținută, aproape 80 de miliarde de euro, este un nimic în raport cu ce s-ar fi putut obține. Este un nimic, comparativ cu banii pentru care alții s-au luptat și i-au căpătat.
Nu are cum să nu-ți sară în ochi sfidarea lui grosolană la adresa românilor, dar și a greilor din Europa. Complet relaxat, Klaus Iohannis și-a afișat chipul fără mască. În țară, miliția fanatică și necioplită a lui Vela rupe buzunarele cetățenilor cu amenzi pentru lipsa măștii. Afară, Iohannis nu dă doi bani nici pe legea promulgată de el și-și lăbărțește rânjetul neincomodat de bucata de cârpă cu care a terorizat populația României. Nu e el prost, ci noi, de-om mai purta-o.
Temenele la picioarele Sultanului
În stilul unui țărănuș plin de înfumurare, primarul de provincie ajuns președinte a ținut să fie primul care să-și anunțe victoria. O victorie inexistentă în realitate, căci de la Summit s-a întors cu desagii aproape goi. Planul de relansare, ambițios în concepția inițială, are astăzi mai puține granturi decât în propunerea aprobată de Parlamentul European. Aceasta nu l-a împiedicat pe inutilul Iohannis în fruntea țării să declare că a negociat la sânge banii României. Ori a cerut doar 80 de miliarde, sumă modică dacă e să o raportezi la cerințele celorlalți, ori a primit cât au stabilit alții pentru nevoile noastre. Și atunci, ce a negociat el patru zile și patru nopți, după cum s-a lăudat aproape grețos? Care să-i fie succesul pentru care Rareș Bogdan i-a lustruit dosul cu pupături și Orban s-a ploconit la picioarele lui cu o grabă vomitivă?
Pudel sub fusta Coanei Merkel
Parlamentul, singurul care îl poate trage la răspundere, ar trebui să-l oblige să facă publica lista cu negociatorii români, știindu-se că acolo nu a apărut niciunul dintre cei pregătiți special și nici măcar oamenii din Reprezentanța Permanentă sau experții din țară pregătiți pentru Președinția Consiliului UE, care știu bugetul european. Ar trebui să-i ceară socoteală pentru ce și cum a negociat, din moment ce un procentaj ridicat din suma alocată României o reprezintă împrumuturi UE ce trebuie returnate. Polonia a bătut cu pumnul în masă și a obținut aproape tot ce ceruse. La fel și alții. Și Germania și Franța au bătut cu pumnul în masă, dar președintele, din gestul lor, a înțeles că trebuie să se ascundă sub masă și să nu deschidă gura. Mai mult de jumătate din ceea ce Iohannis trebuia să ceară s-a dus pe apa Sâmbetei. Rătăcit în a face sluj sub poalele Coanei Merkel, pudelul Klaus Werner s-a mulțumit cu zgârciul aruncat de la masa bogaților. Pe care, imediat, l-a prezentat ca pe o victorie. Inutilitatea lui în fruntea țării s-a adeverit din nou.
