O creștere semnificativă a legăturilor geopolitice și economice cu China a oferit statelor din Asia de Vest o alternativă la SUA, care au fost, în mod tradițional, garantul securității regiunii. De fapt, mai degrabă jandarmul care a impus legea pumnului, dacă e să dăm crezare opiniei locale. Revenind, perspectiva unui război SUA-China pare că a intrat în linie dreaptă, pe tărâmul realității. De ceva vreme, provocările (sporite) americane cu privire la statutul Taiwanului – insulă pe care China o consideră parte a teritoriului său – au crescut posibilitatea unei confruntări armate între cele două puteri.
Însă, la nivel politic, doar 13 din cele 193 de state membre ONU recunosc guvernul de la Taipei ca entitate separată de Beijing. Măcar din această perspectivă, reacția comunității internaționale la o eventuală chemare la arme a americanilor (pe modelul invaziilor în Irak și Libia) rămâne incertă.
Exemplul Rusiei: ce strategie a avut Putin
Dar, cel puțin poziția Asiei de Vest, regiune strategică pentru SUA, este disponibilă. Având în vedere reticența arabilor în a lua parte la confruntarea Rusia-SUA (Arabia Saudită și tot OPEC-ul au bătut palma cu Putin, în 2022), este foarte probabil să fie la fel de ezitanți și într-un eventual conflict sino-american.
Experții militari ai Pentagonului spun că disputa cu China se va da în Asia-Pacific și Asia de Sud, care vor fi principalele teatre de război Jan Achakzai, analist geopolitic și fost consilier pe securitate la Islamabad, afirmă că „posibilitatea unui război între Statele Unite și China îi pune pe toți pe margine. Unele națiuni vor fi obligate să aleagă între a se alia cu SUA sau să mențină status quo-ul vizibil în Ucraina, căutând să diminueze efectele acestui conflict”.
Având la bază puternice relații comerciale și geopolitice cu Moscova, cam toate statele din Asia de Vest au evitat să susțină poziția Washingtonului în conflictul din Ucraina. De ce? Poate pentru că dreptul de veto al Rusiei la Consiliul de Securitate ONU are un impact (pozitiv, e clar!) asupra relației cu statele din regiune, Kremlinul reușind de multe ori să împiedice politicile expansioniste și antiarabe ale altor națiuni „cu greutate” la ONU.
Așadar, securitatea și comerțul rămân cei doi piloni principali ai relației dintre Moscova și Asia de Vest. Emiratele Arabe Unite, de exemplu, reprezintă azi un centru financiar major pentru Federația Rusă (Abu Dhabi nu a marșat la restricțiile bancare impuse de Washington). În plus, Algeria, Tunisia, Libia, Liban și Egipt sunt cei mai mari cumpărători de grâne din Rusia, iar Arabia Saudită, partenerul din OPEC pe care Putin s-a bazat ca să reglementeze producția de petrol, ajustând prețurile la nivel global.
Țările arabe știu ce vor: dezvoltare, nu războaie
Dar, comparativ cu Rusia, China are investiții și mai mari în toată Asia de Vest. Numai în 2021, comerțul bilateral dintre Beijing și statele din regiune s-a ridicat la 330 de miliarde de dolari, aproximativ 50% din aprovizionarea cu energie a Chinei provenind din Golful Persic! Cu Aerabia Saudită, comerțul se ridică la peste 200 de miliarde, la fel cu EAU; cu Irakul – 30 miliarde, cu Kuweitul – 8 miliarde, cu Qatarul – 7, Omanul – 6 și comerț de „doar” 2 miliarde de dolari cu Bahrainul.
Pe lângă investițiile în comerț și energie, China a ajutat și la dezvoltarea infrastructurii din Asia de Vest, având proiecte de înaltă tehnologie derulate prin intermediul giganticului program „Drumul Mătăsii”, gândit de Xi Jinping. În efortul său ambițios de a se impune în regiune, Beijingul a încheiat 21 de acorduri de cooperare și parteneriate stategice cu națiunile arabe.
Iar colaborarea chineză cu Asia de Vest și Africa de Nord nu se limitează la comerț și economie; Beijingul oferă și echipamente de apărare arabilor (rachete balistice pentru Arabia Saudită, drone pentru Emiratele Arabe Unite, Irak, Iordania și Algeria). Mai nou, Saudi Advanced Communications and Electronics Systems Co. și China Electronics Technology Group colaborează pentru a construi o fabrică de drone lângă Riad.
Pe măsură ce Beijingul se apropie de Arabia Saudită (locomotiva națiunilor arabe din regiune), mesajul transmis Washingtonului de la Riad este următorul: „Orientul Mijlociu nu mai are stăpân”!
Președintele chinez Xi Jinping a primit o primire regală la Riad în decembrie anul trecut, marcând o schimbare seismică în relațiile chino-arabe și sporind Imaginea Chinei în întreaga lume arabă. În schimb, vizita președintelui american Joe Biden la Jeddah în vara anului 2022 a primit o primire călduță. Acest lucru poate sugera că o recalibrare a alianțelor geopolitice din Asia de Vest ar putea fi la orizont.
În noul context, Americii îi rămân ca parteneri siguri țările cu care are acorduri extinse de apărare, cum ar fi Japonia, Coreea de Sud și Australia. E posibil ca și Filipine să ajute SUA, în timp ce Singapore, Thailanda și Malaezia este de așteptat să rămână neutre (au legături puternice de afaceri și investiții cu China).