Uniunea Europeană cântărește câteva opțiuni, dar mai e cale lungă până să ajungă la un embargo total. Cel puțin asta se înțelege până acum.
Oficialii Uniunii Europene ajustează o eliminare treptată a importurilor de petrol rusești, care ar putea fi prezentate țărilor membre încă de săptămâna viitoare, însă nu e clar cât de departe vor îndrăzni să meargă pentru a împuțina fluxul de venituri de bază al președintelui Vladimir Putin.
Punerea în aplicare a unui embargo al UE asupra petrolului din Rusia “va lua mai multe luni”, a explicat săptămâna trecută un responsabil european implicat în discuţii.
Veniturile din petrol sunt esențiale pentru alimentarea mașinăriei de război a Rusiei în Ucraina, dar diplomații care doresc să dea o „lovitură devastatoare Kremlinului” trebuie să obțină sprijinul țărilor UE mai ezitante, precum Germania, Austria și Ungaria. Și aici lucrurile se complică.
Berlinul a indicat celorlalte capitale ale UE că este gata să ia în „considerare” reducerea petrolului rusesc – chiar dacă nu renunță la importurile de gaz – dar numai în anumite condiții specifice, care sunt în prezent discutate cu Comisia Europeană. În funcție de interesele marilor corporații – nu e greu de bănuit.
În 2020, din totalul exporturilor de țiței de 2,8 milioane de barili pe zi din Rusia către Europa, 0,7 milioane bpd au venit prin conducte, iar restul pe mare.
În ceea ce privește diferitele tipuri de petrol care ar putea fi interzise, rafinăriile din UE sunt în mare parte configurate pentru a lucra cu un petrol rusesc numit „țiței de Urali”(Urals crude) – un amestec de petrol greu din regiunile Urali și Volga amestecat cu petrol mai ușor din vestul Siberiei.
Rusia exportă, de asemenea, o mare cantitate de păcură grea, care este utilizată în principal pentru fabricarea motorinei, și furnizează direct 10% din motorina finită din UE – un subiect sensibil pentru un embargo, mai ales pentru transportatori și agricultură.
În esență, sancțiunile petroliere sunt un play-off între duelul dependențelor reciproce, notează Politico. Grupul de reflecție Bruegel estimează că Rusia a furnizat 3,5 milioane bpd din totalul importurilor UE de 15 milioane bpd în 2021. UE și Regatul Unit au plătit împreună Rusiei 88 de miliarde de euro pentru aceste importuri.
Cu toate acestea, nu înseamnă neapărat că Rusia va avea toată influența. Putin se bazează pe Europa pentru aproape jumătate din exporturile de petrol, are tot interesul spre țări bogate, iar diversificarea nu ar fi ușoară.
În caz că Europa țintește țițeiul din Urali, cei mai apropiați înlocuitori gata de cumpărat ar fi țițeiurile ușoare care provin din Iran și Arabia Saudită – dar principala provocare este logistică, deoarece petrolul rus ajunge direct prin conducte la multe rafinării europene.
Comisia Europeană a mers înainte și înapoi cu propunerile privind embargoul și nu prea sunt acceptabile pentru toate cele 27 de țări membre.
În timp ce Germania și Ungaria au fost cele mai vocale în opoziția împotriva interzicerii petrolului și gazelor rusești, un grup de alte state, inclusiv Republica Cehă, Slovacia și Bulgaria sunt, de asemenea, îngrijorate de consecințele economice ale sancțiunilor energetice ulterioare.
„Întrebarea este: dacă interzicem petrolul, vom lovi mai tare Rusia sau economiile UE? Rusia vinde petrol altor țări și va obține bani în acest fel”, a declarat un diplomat de rang înalt din Europa Centrală.