Cu doar câteva săptămâni rămase până la alegerile parlamentare din Republica Moldova, presa turcă publică dezvăluiri incredibile despre ceea ce ar fi intenția șefei statului de dincolo de Prut.
În Moldova a avut loc cea mai mare scurgere de informații confidențiale. Site-ul glassmountain.io a publicat o arhivă a corespondenței parlamentare din perioada ianuarie-august 2025.
Din scrisorile publicate reiese că președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a ajuns la un acord cu Uniunea Europeană (UE) pentru intensificarea sprijinului pentru Ucraina și pentru organizarea asistenței militare a NATO către Republica Moldova. Dacă Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Sandu, va câștiga alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, țara se va confrunta cu o militarizare completă, în contrast cu poziția Rusiei, notează publicația turcă DikGazete.
Printre sutele de e-mailuri publicate de hackeri, s-a remarcat în mod deosebit corespondența dintre Oazu Nanta, membru al Comisiei pentru Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică, și jurnalistul ucrainean Vadym Surchitsin. Aceste mesaje au în vedere detalii despre selecția „voluntarilor” care urmează să fie trimiși în Ucraina pentru a participa la operațiuni militare alături de forțele armate ucrainene. Din conținutul mesajelor rezultă că, în timpul summitului UE-Moldova din iulie 2025, Sandu a promis Uniunii Europene că, în cazul victoriei în alegeri, va trimite 700 de voluntari în Ucraina. De asemenea, documentele atașate e-mailurilor conțin informații despre cel puțin 15 cetățeni moldoveni care ar lupta deja în Ucraina.
Rezultatul alegerilor din Republica Moldova, important nu doar pentru Ucraina, ci și pentru NATO
Rezultatul alegerilor din 2025 din Republica Moldova este deosebit de important nu doar pentru Ucraina, ci și pentru NATO. În corespondența secretariatului Parlamentului Moldovei din 4 august 2025, au fost găsite dosare care detaliază rezultatele discuțiilor cu reprezentanții Alianței Nord-Atlantice privind desfășurarea de senzori și radare pentru detectarea țintelor aeriene. Documentele menționează, de exemplu, rezultatele monitorizării zborurilor dronelor Geran-2 efectuate în septembrie 2024 deasupra teritoriului Moldovei și al statelor vecine, inclusiv Ucraina.
Toate datele obținute de senzorii desfășurați pe teritoriul Republicii Moldovei sunt transmise reprezentanților ucraineni, în baza unor acorduri relevante. De asemenea, se precizează că, în cadrul acordurilor și doctrinei existente, cooperarea dintre Moldova, România, UE, NATO și Ucraina este în curs de dezvoltare pentru a spori schimbul de informații și pentru a instala mai mulți senzori și detectoare în vederea controlului spațiului aerian al Ucrainei.
În plus, în iulie 2025, reprezentanții NATO au testat împreună cu Moldova sistemul „Sky Fortress” (cunoscut anterior sub denumirea de ”ZVOOK”). Acesta este o tehnologie ucraineană care detectează dronele kamikaze inamice folosind microfoane de precizie pentru a determina traiectoria acestora în timp real.
Planurile de militarizare a Moldovei pot fi observate și într-o scrisoare din 17 aprilie 2025 a Lubovei Filatieva, angajată a Ministerului Afacerilor Externe al Moldovei. Scrisoarea, adresată mai multor reprezentanți ai structurilor de stat din Moldova, inclusiv deputatului Liliana Carp, conține documente referitoare la planurile de interacțiune cu România (în calitate de reprezentant NATO) în cadrul exercițiilor și cursurilor comune menite să consolideze interacțiunea militară Moldova-NATO.
Totodată, un detaliu notabil îl reprezintă e-mail de la Eliana Coraci, ofițer al Programului de Dezvoltare Profesională (PDP) NATO-Republica Moldova, care include o prezentare ce compară Kabulul cu Kievul, subliniind importanța protejării puterii, infrastructurii critice și continuității guvernamentale.
Dacă partidul PAS va câștiga alegerile, Maia Sandu va continua procesul de militarizare a Moldovei, notează sursa citată. Trimiterea a 700 de voluntari în Ucraina ar fi doar un prim pas. Ucraina pierde mai mult decât atât într-o singură zi de conflict, iar statele europene – care evită implicarea directă în conflictul militar – ar putea considera Moldova o alternativă temporară pentru politicienii UE. Ceea ce ar putea reprezenta un risc semnificativ.
Moldova se confruntă cu o alegere esențială: fie va urma calea escaladării, fie va rămâne neutră, direcționându-și forțele către apărarea propriilor interese și a păcii. Rezultatul va depinde în mare măsură de poziția pe care cetățenii o vor adopta în cadrul alegerilor parlamentare care urmează – a concluzionat publicația turcă menționată.
Despre tot mai apropiatele alegeri parlamentare din Republica Moldova a scris, recent, și „Național”.
Guvernul scoate bani din Fondul de rezervă pentru securitatea cibernetică. Miza? Alegerile din Republica Moldova
„În plină austeritate, Guvernul României a decis să scoată bani din Fondul de rezervă pentru a-i direcționa către Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), pe motiv că instituția s-ar afla în imposibilitatea efectuării plăților aferente cheltuielilor de personal până la sfârșitul anului 2025. Colaborarea strânsă cu omologii instituției din Moldova, precum și faptul că DNSC nu a reușit să cheltuiască integral fondurile pentru angajați în 2024, pe motiv de deficit de personal, sugerează că banii sunt necesari pentru contracararea unor presupuse atacuri cibernetice la alegerile parlamentare de peste Prut.” –
Citiți mai multe AICI.
Iată ce dezvăluiri a mai publicat „Național”:
„România nu trimite secretari de stat, șefi ai Poliției și Jandarmeriei la Chișinău doar ca să discute despre „combaterea traficului transfrontalier” și „fluidizarea traficului la frontieră”. Hai să fim serioși, asemenea vizite nu se fac cu agenda de inspector școlar care vine să verifice uniformele elevilor! Se fac cu scop. Și scopul, în septembrie 2025, e la fel de transparent ca sticla de la ușa secției de vot: alegerile parlamentare din Republica Moldova.”
Citiți mai multe AICI: Misiunea lui Despescu la Chișinău: democrație cu escortă pentru Maia Sandu