Președintele francez Emmanuel Macron s-a adresat, în urmă cu mai puțin de un an, la o conferință pe teme de securitate din capitala slovacă Bratislava, prezentând scuze Europei de Est: „Nu am auzit întotdeauna mesajele pe care le-ați trimis”, a spus el. „Acel timp s-a terminat”.
Cu toate acestea, o dispută legată de modul de refacere a stocurilor de obuze de artilerie ale Ucrainei – și de unde ar trebui să fie procurate aceste provizii – se transformă într-o ruptură mai adâncă în Europa, Estul acuzând Vestul că nu a ascultat.
În cercurile diplomatice, se vorbește deja de un scenariu sumbru: în cazul în care Rusia va câștiga în cele din urmă războiul din Ucraina, Europa de Vest nu va fi iertată și întregul proiect de integrare europeană de la căderea Zidului Berlinului ar putea fi pus în pericol. Guvernele din vest nu înțeleg că mulți din est nu vor mai avea niciodată încredere în ele, a declarat pentru AP un oficial european de rang înalt.
Națiunile Uniunii Europene au dezbătut luni de zile dacă să cumpere arme din afara blocului cu 27 de membri, în condițiile în care acesta nu reușește să respecte angajamentele de a furniza Ucrainei un milion de proiectile de artilerie până luna viitoare.
Franța, de exemplu, susține că finanțarea ar trebui să fie cheltuită în principal pentru a stimula industria europeană de apărare pe termen lung, ceea ce Macron a numit săptămâna trecută „efortul hotărât de reînarmare”.
În același timp, unele țări estice care au tras un semnal de alarmă cu privire la Rusia de ani de zile sunt îngrijorate de faptul că statele occidentale mai mari și mai bogate nu-și consolidează suficient propriile stocuri militare.
Problema de fond este lipsa unui obiectiv strategic, încercând în schimb să ajute Ucraina pe bucăți, potrivit ministrului lituanian de externe Gabrielius Landsbergis, a cărui țară se învecinează cu Rusia. “Dacă Ucraina cade – trebuie să înțelegem – noi vom fi următorii”.
Frustrarea în rândul liderilor est-europeni este în creștere deoarece Occidentul nu pare să înțeleagă urgența. Președintele ceh Petr Pavel a declarat la Conferința de Securitate de la Munchen că țara sa a identificat 500.000 de obuze de calibrul 155 mm și alte 300.000 de 122 mm, care ar putea fi livrate în câteva săptămâni, dacă banii ar fi disponibili. El nu a menționat numele furnizorilor.
În cadrul NATO, premierul olandez Mark Rutte rămâne favorit pentru a deveni următorul secretar general, dar nominalizarea lui Klaus Iohannis nu a făcut decât să submineze unanimitatea alianței. Europa nu are nevoie de aceste jocuri politice.
Franța găzduiește o reuniune a liderilor pentru a discuta despre ajutorul acordat Ucrainei. Printre participanți se vor număra Iohannis și Andrzej Duda, șeful statului polonez. Argumentul lui Macron este că Europa trebuie să își sporească propriile capacități interne și trebuie să rețină unele livrări pentru propria apărare.
Liderii estici spun că și ei doresc să stimuleze industria europeană, dar acest lucru trebuie să fie asociat cu ceea ce Ucraina are nevoie disperată în prezent, având în vedere ritmul de reînarmare al Rusiei. „Kremlinul a trecut pe picior de război, iar noi suntem încă pe timp de pace”, a avertizat ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski. „Trebuie să trecem la un mod de criză”.
Ucraina se confruntă cu o lipsă critică de artilerie și de alte provizii, în timp ce asistența de 60 de miliarde de dolari rămâne blocată în Congresul american.
Unii oficiali europeni susțin că Franța, Germania, Italia și Spania ar trebui să aprovizioneze Ucraina din stocurile existente. Pentru Landsbergis, ministrul lituanian de externe, colaborarea Vest-Est nu funcționează
„Am putea redirecționa toată producția pe care o avem pe continent către nevoile militare ale Ucrainei, am putea atrage resursele astfel încât să putem cumpăra chiar și din afară muniția, dacă nu suntem în măsură să o producem noi înșine. Dar nu putem ajunge la un acord nici măcar asupra acestui aspect”.