Turneul european al președintelui chinez Xi Jinping în Franța, Serbia și Ungaria vine într-un context tensionat: un continent divizat cu privire la modul în care trebuie abordată puterea în creștere a Beijingului și rivalitatea dintre SUA și China.
Constructorii auto europeni pierd teren în fața vehiculelor electrice chinezești subvenționate. Diplomații se tem de presupușii spioni chinezi din capitalele europene. Iar comerțul continuu al Chinei cu Rusia în domeniul apărării îi îngrijorează pe toți cei din Europa care susțin Ucraina devastată de război și se tem că armata rusă nu se va opri acolo.
Dar Europa și China au legături economice importante – schimburile comerciale sunt estimate la 2,3 miliarde de euro pe zi – iar Xi pare hotărât să reconstruiască și să aprofundeze relațiile cu liderii europeni după o absență prelungită.
Primire la Palatul Elysée
Liderul de la Beijing a fost primit luni dimineață de Emmanuel Macron la Palatul Elysée, împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a discuta despre disputele comerciale. De miercuri până vineri, Xi se va deplasa în Serbia și Ungaria.
Toate aceste vizite vor fi urmărite îndeaproape la Washington pentru a vedea dacă există semne de diminuare a sprijinului european pentru obiectivele sale cheie de politică externă. În același timp, în Europa există o incertitudine tot mai mare cu privire la viitorul sprijin al SUA pentru aliații transatlantici.
China susține că este neutră în conflictul din Ucraina, dar a refuzat să califice drept invazie asaltul rusesc asupra țării vecine și a fost acuzată că sprijină capacitatea Rusiei de a produce arme.
Atunci când Xi a pus ultima dată piciorul pe continentul european, viziunea UE asupra Beijingului – și a peisajului geopolitic mai larg – era radical diferită.
În 2019, pandemia Covid-19 încă nu aruncase lumea în aer. Rusia era la câțiva ani distanță de lansarea invaziei Ucraina. Vehiculele electrice chinezești nu inundaseră piețele europene. Și, ca un semn al puterii economice și geopolitice a Chinei la acea vreme, Italia tocmai devenise prima națiune din G-7 care se alăturase Inițiativei Belt and Road (BRI).
Atitudinile europene față de China s-au deteriorat semnificativ în anii care au urmat, alimentate de diviziunile comerciale tot mai profunde și de frustrările legate de cooperarea economică și militară extinsă a Beijingului cu Moscova.
“China vrea să păstreze afinitatea cu Europa”
Acum, “Xi caută să gestioneze daunele care au fost aduse relației din cauza poziției chineze în războiul rusesc din Ucraina. China vrea să păstreze afinitatea cu Europa”, a declarat Yun Sun, directorul programului pentru China de la Stimson Center. Și a precizat că Franța, Serbia și Ungaria sunt ” trei țări care sunt probabil cele mai pro-China” din Europa.
Va încerca să profite de interesele divergente din Europa, precum și de diviziunile dintre liderii europeni și Washington, care a adoptat o linie mult mai dură față de China.
Unul dintre obiectivele lui Xi este „să submineze tipul de front unit pe care europenii și Statele Unite încercau să îl construiască, în special când vine vorba de războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, subliniază Liana Fix, expert în politică europeană la Council on Foreign Relations.