Un război comercial nu va face America măreață din nou. Tarifele cresc prețurile, reduc consumul și încetinesc economia, riscând astfel stagflația.
Nu există dovezi de strategie în modul în care Donald Trump procedează. SUA înregistrează un deficit comercial mult mai mare cu China decât cu Canada, dar a impus tarife mai mari vecinului său.
Coreenii și japonezii s-au asigurat că tarifele lor sprijină dezvoltarea industriilor strategice, permițând în același timp importurile în sectoarele mai puțin competitive.
Trump, în schimb, aplică tarife fără discernământ, scrie analistul John Rapley. De exemplu, ce avantaj ar obține America din creșterea prețurilor la cafeaua columbiană, deoarece nu are capacitatea de a-și construi propria industrie a cafelei.
Mai rău decât atât, Trump se joacă constant cu tarifele, impunându-le, apoi suspendându-le sau anunțând excluderi. Recentul său pivot către tarifele reciproce merge chiar mai departe, externalizând, în esență, politica comercială a SUA către alte țări. Întreprinderile amână investițiile și se abțin de la noi achiziții.
Vestitorii prăbușirilor
La fel ca multe imperii în declin, America își supraestimează puterea și o subestimează pe cea a adversarilor săi. Excepționalismul american din ultimii ani a fost întotdeauna o iluzie alimentată de datorii.
Elon Musk, marele aspirator de bani, pare modelul de succes al miliardarului priceput la toate. Dar fațada începe să crape: vânzările Tesla se prăbușesc, după cum se prăbușește capitalismul angajat pe orbita lui Trump. Într-adevăr, Trump și Musk sunt vestitorii prăbușirilor americane.
Împrumuturile SUA au crescut de două ori mai rapid decât PIB-ul. De la începutul anului, piața bursieră a devenit negativă, iar cele din Europa și Asia au crescut.
Și acolo unde America a fost risipitoare, partenerii săi comerciali au fost adesea prudenți. Mulți dintre ei au rămas cu suficientă putere fiscală pentru a răspunde amenințărilor lui Trump. Germania, China și UE au anunțat toate creșteri majore ale cheltuielilor pentru a-și stimula economiile.
Generozitatea bruscă a Europei reprezintă, de asemenea, o amenințare potențială la adresa unuia dintre pilonii-cheie ai dominației globale postbelice a SUA: dolarul.
Contrar previziunilor teoriei economice convenționale, tarifele americane au fost însoțite de o slăbire a dolarului în favoarea altor monede și aurului.
Dolarul are de partea sa lichiditatea și deschiderea piețelor de capital americane. Dar este probabil ca piața europeană a obligațiunilor să se extindă substanțial, în timp ce America devine mai puțin sigură pentru investitorii străini.
De fapt, Trump a declanșat orbește un război comercial fără să-i prevadă consecințele. Este greu de spus pentru ce luptă un președinte imprevizibil alături de un bufon sinistru.