Hamas și Israel, butoaie cu pulbere pentru economia globală

Ce a sperat Hamas să obțină prin atacul său asupra Israelului din 7 octombrie? Răspunsul este, cu siguranță, incendierea Orientului Mijlociu.

Dar are implicații și pentru economia globală, care a fost lovită de o serie de șocuri în ultimii patru ani: pandemia Covid-19,  războiul dintre Rusia și Ucraina, criza energetică,  inflația.

Potrivit unui capitol „special focus” din cel mai recent „Commodity Markets Outlook” al Băncii Mondiale, referitor la „Implicațiile potențiale pe termen scurt ale conflictului din Orientul Mijlociu”, numărul persoanelor care suferă de insecuritate alimentară severă a sărit cu peste 200 de milioane între 2019 și 2021. Un alt salt mare al prețurilor la energie ar înrăutăți situația.

Cât de mare se va dovedi șocul conflictului Hamas-Israel? Depinde de răspunsul la alte două întrebări. Cât de grav și cât de departe s-ar putea răspândi războiul și ramificațiile sale politice? Și care ar putea fi consecințele pentru economia globală, în mare parte (dar nu exclusiv) prin intermediul piețelor energetice?

Israelul este văzut ca un reprezentant al SUA, iar Hamas și Hezbollah ca reprezentanți ai Iranului (care s-ar putea dovedi a fi un reprezentant al Rusiei sau chiar al Chinei). Un lanț de evenimente dezastruoase s-ar putea să se extindă până în Golful Persic, notează Financial Times. Ar putea duce chiar la un conflict între superputeri.

În plus, regimurile din regiune ar putea fi destabilizate de furia populară din cauza eșecului de a ajuta Fâșia Gaza. Merită să ne amintim că embargoul petrolier extrem de dăunător din 1973 nu a fost un rezultat direct al războiului, ci un răspuns politic al producătorilor arabi de petrol.

Regiunea este de departe cel mai important producător de energie din lume: potrivit Statistical Review of World Energy din 2023, conține 48% din rezervele globale dovedite și a produs 33% din petrolul mondial anul trecut. Mai mult, potrivit US Energy Information Administration, o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol a trecut prin Strâmtoarea Ormuz, în 2018. Acesta este punctul de blocaj al aprovizionării globale cu energie.

Banca Mondială observă, de asemenea, că șocurile energetice din trecut au fost semnificativ costisitoare. Invazia Irakului în Kuweit în 1990 a ridicat prețurile medii ale petrolului trei luni mai târziu cu 105%, embargoul arab asupra petrolului din 1973-1974 le-a ridicat cu 52%, iar revoluția iraniană din 1978 le-a ridicat cu 48%.

Petrolul rămâne un combustibil vital pentru transport. Gazele naturale lichide din Golf reprezintă o parte importantă a aprovizionării globale. Întreruperi importante ale acestor aprovizionări ar avea un impact puternic asupra prețurilor energiei, a producției mondiale și a nivelului general al prețurilor, în special în cazul produselor alimentare.

Pe scurt, extinderea conflictului Hamas-Israel va provoca pagube semnificative pentru economia mondială. Depinde de factorii de decizie politică din regiune și din exterior să evite genul de greșeli care s-au dovedit a fi devastatoare în trecut.