Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a făcut praf Guvernul Ciolacu, căruia i-a reproșat imprudențele în construcția bugetelor și derapajele considerabile, care au condus la un deficit uriaș în România. Dăianu a arătat că s-au scăpat hățurile din mână, și nu numai pentru că au fost ani electorali, ci pentru că au lipsit un simț al priorităților și al urgențelor, iar succesiunea de crize nu poate justifica creșterea puternică a deficitelor bugetare în anii ultimi.
Opinia publicată de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, initulată ”investițiile publice și deficitul bugetar: persistența unei interpretări eronate”, arată clar erorile comise de Guvern, care au condus la agravarea deficitului bugetar, cu consecințe extrem de periculoase pentru țara noastră.
În principiu, Daniel Dăianu dă un fel de ultimatum pentru creșterea colectării, iar acesta nu este un semn bun pentru nimeni. Opiniile Consiliului Fiscal au fost urmate, aproape întotdeauna, de măsuri drastice ale Guvernului, iar, din ce se aude în piață, după 1 iunie, când alegerile se vor fi terminat, urmează cea mai cruntă perioadă pentru populație și pentru agenții economici, cu creșteri de taxe și impozite fără precedent. Când se ajunge cu deficitul bugetar la 9,28% în 2024 (potrivit metodologiei ESA), când țara este amenințată de scădere de rating și dificultăți mari de acces la finanțare/refinanțare, când cheltuieli permanente consumă foarte mult din bugetul public, ar fi bine să se arate smerenie”, susține Daniel Dăianu, criticând relația dintre investițiile publice și deficitul bugetar asumată de Guvern.
Potrivit președintelui Consiliului Fiscal, deficitul bugetar în 2024 l-a depășit pe cel din anul pandemiei (2020) – când a fost 9,2%, iar acesta este rezultatul unor imprudențe în construcția bugetelor și derapaje considerabile, precum și a subestimării necesității de consolidare fiscal, iar suita de crize nu poate justifica un asemenea deficit, fiindcă acestea au lovit nu numai țara noastră.
Prețurile energiei au umflat bugetul
Șeful Consiliului Fiscal mai arată că există și opinii conform cărora aducerea deficitului bugetar în jur de 6% din PIB în 2022 ar fi o dovadă de consolidare bugetară după anul pandemiei, însă se omite faptul că în 2021 producția și-a revenit și veniturile fiscale au crescut, iar în 2022 a survenit „inflația surpriză” (provocată de urcarea brutală a costului energiei, dereglări în lanțuri de aprovizionare), care a umflat mult veniturile nominale ale bugetului.
”Cu atât mai regretabil este că anii preelectorali și electorali au blocat consolidarea bugetară. Iar contextul internațional în deteriorare acum ne-a prins cu garda joasă. A cui este responsabilitatea? Și de ce nu se învață din alte episoade de criză prin care a trecut România?”, se întreabă Daniel Dăianu. Acesta semnalează că deficitul bugetar din 2024 în România a fost de departe cel mai înalt din UE; după România, mult mai jos este Polonia, cu deficit de 6,6% din PIB în 2024, dar care are surplus de cont curent, în timp ce în România deficitul de cont curent a fost peste 8% din PIB în 2024. Iar cca. 2/3 din deficitul de cont curent al României a fost finanțat prin împrumuturi.
Veniturile fiscale mici, un handicap enorm
Regulile de sustenabilitate nu sunt respectate, cum se afirmă, ci ele sunt formulate și interpretate incorect, consideră șeful Consiliului Fiscal, care mai precizează că în politica economică, alegerile implică compromisuri (trade-offs), în sensul că nu pot fi satisfăcute toate solicitările, realizate toate obiectivele, în același timp.
”Realitatea este că s-au scăpat hățurile din mână, și nu numai pentru că au fost ani electorali. Au lipsit un simț al priorităților și urgențelor, o programare bugetară clarvăzătoare. Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase (26-27% din PIB, față de media de peste 40% în UE, față de 34-35% la țările din regiune), este un handicap enorm. Dacă nu vom diminua deficitul bugetar în mod considerabil, s-ar putea pierde încrederea în leu, am putea asista la ieșiri de capitaluri din țară, s-ar produce mari presiuni către deprecierea monedei naționale”, a mai semnalat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.