Peste 30 de țări au semnat contracte cu firme de lobby americane în ultimele luni, încercând să obțină un singur lucru: să convingă administrația Trump să reducă sau să elimine tarifele vamale. Sumele cheltuite se ridică la zeci de milioane de dolari. Rezultatele? În marea lor majoritate, aproape nule, scrie Politico.
Niciun stat nu s-a aruncat mai mult în această cursă decât Pakistanul, care a angajat șapte firme de lobby diferite, de la giganți ai industriei la jucători de nișă cu conexiuni în Congres. Oficialii de la Islamabad sperau să evite tarifele uriașe pe exporturile de textile și echipamente sportive, care amenință să lovească direct economia țării.
„Am crezut că mai multe canale înseamnă șanse mai mari”, a declarat sub protecția anonimatului un diplomat pakistanez. „Dar cu această administrație, regulile clasice nu mai funcționează.”
Tarifele ca armă politică
De la revenirea lui Trump la Casa Albă, tarifele vamale au devenit nu doar o pârghie economică, ci și o armă geopolitică. Măsuri de 50%, 75% sau chiar 100% au fost impuse peste noapte pentru categorii întregi de produse — semiconductori sud-coreeni, autovehicule japoneze, cafea braziliană, fructe ecuatoriene.
Motivele variază: sancționarea unor țări care au cumpărat petrol din Rusia, penalizarea unor guverne percepute ca „ostile” sau pur și simplu crearea unui avantaj competitiv pentru producătorii americani.
Industria lobby-ului: câștigătoare pe termen scurt
Pentru firmele de lobby din Washington, această frenezie internațională a fost mană cerească. Contractele se semnează rapid, iar onorariile sunt generoase. În spatele ușilor închise, foști consilieri de la Casa Albă, ex-membri ai Congresului și specialiști în comerț internațional își activează rețelele de contacte.
Dar, spre deosebire de administrațiile anterioare, echipa Trump acordă puțin spațiu negocierilor discrete. Președintele și cercul său restrâns iau deciziile aproape exclusiv pe criterii politice și strategice, nu în urma presiunilor clasice din culise.
„Nu există garanții. Poți cheltui milioane și să nu obții nimic”, spune un consultant de lobby cu peste două decenii de experiență.
Diplomația tradițională, depășită
Încercările ambasadelor de a negocia direct cu oficialii de la Departamentul Comerțului sau de la Biroul Reprezentantului pentru Comerț al SUA au fost, în multe cazuri, ignorate sau amânate. Mesajul Casei Albe este clar: singurul canal real este președintele, iar acesta nu se lasă convins de argumente tehnice sau juridice, ci de calcule politice interne.
Pentru multe guverne, lecția a fost dură: sistemul american de lobby funcționează încă, dar nu mai garantează rezultate atunci când puterea de decizie este concentrată atât de strâns.
Consecințe globale
Tarifele lui Trump nu afectează doar economiile vizate, ci și lanțurile de aprovizionare globale. Exportatorii japonezi avertizează că noile taxe vor crește prețurile pentru consumatorii americani. Brazilia acuză Washingtonul de „protecționism agresiv”. În timp ce Pakistanul, după milioane cheltuite pe lobby, se pregătește pentru scăderea comenzilor din SUA.
Unii analiști cred că acest val de tarife ar putea declanșa un nou război comercial, mai amplu decât cel din primul mandat al lui Trump. Alții văd doar o nouă etapă din strategia „America First”, în care prietenia sau ostilitatea față de Washington se măsoară în balanța comercială. În concluzie, 2025 ar putea rămâne în istorie ca anul în care guvernele lumii au învățat, pe propria cheltuială, că influența la Washington nu se mai cumpără așa ușor — cel puțin nu atunci când Donald Trump este la Casa Albă.
