George Simion a plecat dintr-o emisiune de la Prima News, după nici jumătate de oră: „Eu am venit la dezbatere”/Ar fi sperat să dea de Nicușor Dan

Prezent, miercuri seară, 7 mai, într-o emisiune TV, George Simion nu a răspuns decât câtorva dintre întrebările jurnaliştilor de la Prima News. A părăsit platoul după aproximativ 25 de minute. A explicat că a venit la crezând vă va avea o dezbatere cu Nicuşor Dan, contracandidatul său din turul 2 al prezidențialelor, iar cum acesta nu a fost prezent în aceeași emisiune nu mai avea vreun motiv să mai rămână mai mult de o jumătate de oră.

Încă de când a început emisiunea, liderul AUR a ţinut să-i întrebe pe cei doi moderatori dacă Nicuşor Dan, contracandidatul său în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, a fost invitat să participe la acea discuție televizată. În momentul în care i s-a explicat faptul că acesta va fi invitat cu altă ocazie, Simion a anunțat că nu va rămâne în emisiune decât 25 de minute.

Simion: „Eu am venit la dezbatere”

„Am stabilit niște reguli cu toată presa și n-aș vrea ca ai dumneavoastră colegi jurnaliști să îmi spună, da, dar ai fost la Prima News și la noi nu vii. Uite că am fost la Prima News, așteptând ca aici să fie și Nicușor Dan. O să vă răspund în următoarele 25 de minute la întrebări și următoarele 25 de minute îi adresați lui Nicușor Dan întrebări sau cui puteți dumneavoastră”, a spus liderul AUR.

„Eu am venit la dezbatere. Pot să vă ofer 25 de minute din timpul meu”, a completat Simion.

Au urmat mai multe întrebări, menite să clarifice unele dintre declarațiile recente ale candidatului AUR la prezidențiale.

„Vreau să reformez aparatul bugetar”

Una dintre chestiunile abordate a fost cel referitor la afirmaţia sa – potrivit căreia intenţionează să concedieze 500.000 de bugetari.

„Nu dau afară profesori şi medici. M-am referit la administraţia locală, unde cei mai mulţi sunt angajaţi pe cunoştinţe. A spus contracandidatul meu că vreau să dau afară profesorii. A minţit. Nu este o problemă cu profesorii din această ţară. Nu este o problemă cu cadrele medicale din această ţară.

Nu este o problemă cu poliţiştii, militarii, pompierii din această ţară şi în general cu corpurile profesionale. Nu este o problemă cu funcţionarii publici, oneşti, muncitori din această ţară. Problema pe care o avem în România este cu paraziţii politici, cu membrii de partid care au înţesat România atât în administraţia locală, cât şi în administraţia centrală. Dau un exemplu foarte prost pentru celelalte domenii de activitate şi laudă statul la stat degeaba”, a susținut acesta, citat de adevarul.ro.

Candidatul a completat spunând că, în anul 2000, în România erau 800.000 de angajaţi la stat, iar în 2025 s-a ajuns la peste un milion, deși toate guvernele au promis reformarea aparatului de stat.

„Toată „floarea useristă” saluta când Ilie Bolojan anunţa concedieri, acuma e o problemă. Eu nu vreau să dau afară, vreau să reformez aparatul bugetar, potrivit unui program guvernamental. Lucrurile s-au schimbat din 2000 şi vreau să revenim la situaţia iniţială, pentru că între timp au apărut calculatoarele, softurile, care pot înlocui anumite procese. De asta nu avem digitalizare, pentru că în administraţia locală sunt angajaţi pe criterii politice, pe cunoştinţe”, a spus George Simion, conform aceleiași surse.

Îl va numi Simion pe Călin Georgescu premier?

Pe de altă parte, s-a ajuns și la un aspect de interes pentru mulți români – îl va numi Simion, în situația în care va ajunge să ocupe fotoliul prezidențial, premier pe Călin Georgescu, așa cum a lăsat să se înțeleagă?

„Dacă îşi va dori, sigur că este prima mea opţiune şi îl voi nominaliza. Nu am vorbit cu Călin Georgescu şi nici nu mi-a cerut acest lucru. Nu exclud, totuşi, că pot desemna o persoană care să nu aibă o majoritate în spate. Au mai făcut-o şi alţi preşedinţi”, a explicat el.

Românii au fost chemați să-și aleagă președintele într-un context marcat de crize suprapuse

„România își joacă ultima carte. După ani de promisiuni toxice, campanii murdare și trădări politice în serie, 4 mai 2025 înseamnă ziua care poate aduce o bifurcație istorică – este linia de demarcație dintre ce am fost și ce mai putem deveni. Turul 1 al alegerilor prezidențiale s-a încheiat, dar verdictul final încă nu s-a scris. Viitorul lider de la București are de rezolvat câteva provocări care nu mai pot fi amânate. Trăim „azi” o realitate nemaiîntâlnită, iar fiecare decizie luată va conta dublu și greșelile se vor plăti imediat.

Românii au fost chemați să-și aleagă președintele într-un context marcat de crize suprapuse: politică, economică, externă și morală. Dar ceea ce s-a întâmplat la urne a fost mai mult decât un exercițiu democratic. A fost, poate, ultimul test major pentru a vedea dacă această țară mai are o direcție.

„A câștigat Simion!”; „A pierdut Nicușor Dan!”. Mai contează ce scriu televiziunile pe burtieră în aceste momente? Toate acestea sunt bătălii ale unor orgolii mărunte. Adevăratul război abia de acum încolo începe, când ecoul promisiunilor se lovește de zidul realității – noul președinte se trezește într-o dimineață rece de mai, cu mâinile împletite în crize care nu mai așteaptă. A moștenit o țară cu nervii la pământ, o economie pe muchie de cuțit și aliați care și-au pierdut răbdarea cu noi.

Va ști el să fie chirurgul de care avem nevoie? Sau va deveni doar următorul pacient al haosului?

(…)

Scrutinul de duminică nu a fost doar despre alegerea unui lider. A fost despre supraviețuirea unei idei de țară. Indiferent cine a câștigat, cel ce va prelua mandatul intră direct într-o luptă de uzură, cu mize colosale.

O economie în derivă

Înainte de orice, România este într-o criză economică fără precedent. Deficitul bugetar a depășit 9% din PIB, iar piețele internaționale au început deja să ne penalizeze – costul împrumuturilor a crescut, moneda s-a depreciat, încrederea investitorilor este la nivel de avarie.

Guvernul a reacționat cu măsuri de austeritate, dar acestea au agravat tensiunile sociale: proteste, greve, scăderea consumului.

În același timp, sectorul privat acuză statul că este tot mai absent și nu înțelege realitățile economiei de piață. Oameni de rând resimt primii, în buzunare, costul lipsei de viziune a întregii clase politice.

România nu-și mai permite președinți spectatori și nici lideri care nu știu diferența dintre PIB și datorie publică. Țara are nevoie de un cap limpede care înțelege cifrele și poate să țină piept presiunilor externe și interne. Noul președinte va trebui să devină un pivot de stabilitate, să genereze un consens pentru reforme economice necesare. Va trebui să spună adevărul, nu ceea ce dă bine în sondaje. Altfel, riscăm să ajungem într-o spirală de colaps pe care nimeni nu o va mai putea opri.”

Citiți mai multe AICI: De la urne la abis: un mandat sub semnul haosului