Calendarul ambițios al UE pentru a ieși din dependența de energie rusă se confruntă cu întârzieri și costuri suplimentare de miliarde de euro, deoarece războiul din Ucraina face ca oțelul, cuprul și aluminiul să fie rare și mai scumpe.
Graba de a înlocui combustibilii fosili din Rusia determină continentul să se concentreze pe susținerea fluxurilor de gaz natural lichefiat în termen scurt și pe creșterea producției din surse regenerabile până în 2030.
Germania se angajează să construiască două terminale GNL, Franța dorește să reia discuțiile cu Spania despre o conductă de legătură, iar Marea Britanie caută mai multă energie eoliană, solară și nucleară de producție locală.
Cu toate acestea, prețurile pentru materialele necesare continuă să se îndrepte într-o singură direcție. Oțelul, cuprul și aluminiul au atins fiecare un record în ultimele luni, iar indicele Bloomberg al mărfurilor a crescut cu 46% în aceeași perioadă.
Scumpirile amenință să încetinească planul Uniunii Europene de a tripla capacitatea eoliană și solară în acest deceniu – o investiție colosală care ar putea necesita 52 de milioane de tone de oțel.
Înainte de invazia Ucrainei, gazul rusesc era ieftin și ușor de transportat. UE a importat aproximativ 155 de miliarde de metri cubi din Rusia în 2021, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Acum, blocul vrea să reducă dependența cu două treimi în acest an.
Planul de tranziție al Comisiei Europene presupune instalarea a 290 gigawați eolian și 250 gigawați solar. Doar factura pentru oțel se ridică la 65 de miliarde de euro (72 de miliarde de dolari) la prețurile curente ale pieței.
Rusia și Ucraina sunt printre cei mai mari exportatori de plăci de oțel utilizate la construirea de turbine și conducte de gaz. În timp ce sursele alternative sunt posibile, costurile pentru acestea sunt cu 50% mai mari decât în mod normal, potrivit Rysted Energy.
„Există costuri în creștere în lanțul de aprovizionare pentru toate produsele din oțel din Europa”, a declarat James Ley, vicepreședinte senior pentru Energy Metals.
Cuprul este un alt ingredient vital, Europa are nevoie de aproximativ 7,7 milioane de tone pentru a-și îndeplini obiectivul până în 2030, iar creșterea din acest an adaugă aproximativ 7,6 miliarde de dolari la preț, conform analizei Bank of America Corp.
Apoi mai este aluminiul necesar pentru panourile solare și turbine. Europa are o penurie critică, deoarece producția a scăzut după ce costurile crescute ale energiei au redus profiturile fabricilor din sector.
Rusia este cel mai mare producător după China, aluminiul său rafinat reprezentând aproximativ 5% din producția globală. Piața a fost deja strânsă în acest an, iar prețurile au crescut la un record în martie. Riscul ca transporturile Rusiei să poată fi reduse de potențiale sancțiuni a contribuit la alimentarea acestor creșteri.
“Nu este dacă Europa se va descurca fără energie și materii prime din Rusia. Noile conexiuni din surse regenerabile – și doar pentru electricitate – vor costa 1,3 trilioane de euro până în 2050”, estimează Andrew Forrest, președintele și fondatorul Fortescue Group Metals.
„Toată lumea vorbește despre accelerarea tranziției energetice și toată lumea va avea nevoie de aceleași materiale”, subliniază Julian Kettle, expert în metale și minerit la Wood Mackenzie Ltd.
