Calendarul ambițios al UE pentru a ieși din dependența de energie rusă se confruntă cu întârzieri și costuri suplimentare de miliarde de euro, deoarece războiul din Ucraina face ca oțelul, cuprul și aluminiul să fie rare și mai scumpe.
Graba de a înlocui combustibilii fosili din Rusia determină continentul să se concentreze pe susținerea fluxurilor de gaz natural lichefiat în termen scurt și pe creșterea producției din surse regenerabile până în 2030.
Germania se angajează să construiască două terminale GNL, Franța dorește să reia discuțiile cu Spania despre o conductă de legătură, iar Marea Britanie caută mai multă energie eoliană, solară și nucleară de producție locală.
Cu toate acestea, prețurile pentru materialele necesare continuă să se îndrepte într-o singură direcție. Oțelul, cuprul și aluminiul au atins fiecare un record în ultimele luni, iar indicele Bloomberg al mărfurilor a crescut cu 46% în aceeași perioadă.
Scumpirile amenință să încetinească planul Uniunii Europene de a tripla capacitatea eoliană și solară în acest deceniu – o investiție colosală care ar putea necesita 52 de milioane de tone de oțel.
Înainte de invazia Ucrainei, gazul rusesc era ieftin și ușor de transportat. UE a importat aproximativ 155 de miliarde de metri cubi din Rusia în 2021, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Acum, blocul vrea să reducă dependența cu două treimi în acest an.
Planul de tranziție al Comisiei Europene presupune instalarea a 290 gigawați eolian și 250 gigawați solar. Doar factura pentru oțel se ridică la 65 de miliarde de euro (72 de miliarde de dolari) la prețurile curente ale pieței.
Rusia și Ucraina sunt printre cei mai mari exportatori de plăci de oțel utilizate la construirea de turbine și conducte de gaz. În timp ce sursele alternative sunt posibile, costurile pentru acestea sunt cu 50% mai mari decât în mod normal, potrivit Rysted Energy.
„Există costuri în creștere în lanțul de aprovizionare pentru toate produsele din oțel din Europa”, a declarat James Ley, vicepreședinte senior pentru Energy Metals.
Cuprul este un alt ingredient vital, Europa are nevoie de aproximativ 7,7 milioane de tone pentru a-și îndeplini obiectivul până în 2030, iar creșterea din acest an adaugă aproximativ 7,6 miliarde de dolari la preț, conform analizei Bank of America Corp.
Apoi mai este aluminiul necesar pentru panourile solare și turbine. Europa are o penurie critică, deoarece producția a scăzut după ce costurile crescute ale energiei au redus profiturile fabricilor din sector.
Rusia este cel mai mare producător după China, aluminiul său rafinat reprezentând aproximativ 5% din producția globală. Piața a fost deja strânsă în acest an, iar prețurile au crescut la un record în martie. Riscul ca transporturile Rusiei să poată fi reduse de potențiale sancțiuni a contribuit la alimentarea acestor creșteri.
“Nu este dacă Europa se va descurca fără energie și materii prime din Rusia. Noile conexiuni din surse regenerabile – și doar pentru electricitate – vor costa 1,3 trilioane de euro până în 2050”, estimează Andrew Forrest, președintele și fondatorul Fortescue Group Metals.
„Toată lumea vorbește despre accelerarea tranziției energetice și toată lumea va avea nevoie de aceleași materiale”, subliniază Julian Kettle, expert în metale și minerit la Wood Mackenzie Ltd.
Un subiect real dar nu prea exista rezolvare asa simpla.Trebuie sa se termine cu amatorii si heirupistii din industrie si finante care produc tot felul de aberatii inutile.Chestia cu eoliene scumpe care se amortizeaza dupa10 ani e un drum gresit.Si petrolul e tot un drum gresit.Hidrogenul e varianta corecta
si carbunele este inca bun, pompe de caldura samd, constructii din alte materiale,fara beton
Excelenta idee, paianta, împletituri de salcie lipite cu lut sau balegă, chirpici, baloți de paie, stuf, trestie, rogoz si alte asemenea materiale. Te propun candidat la premiul Nobel. Am numit mai sus materialele la îndemâna romanilor, cu mare experiența in domeniu. Daca nu vrem beton atunci bănuiesc ca renunțam si la oțel, aluminiu, materiale compozite, sticla, materiale plastice , deoarece necesita multa energie si pe deasupra Europa depinde in mare măsura de importurile din ….. Rusia. Cât despre pompele de căldura sunt bune la ceva încălzire, dar ce te faci cu nevoile industriale de electricitate, sau cu nevoile specifice transportului. Pompa de căldura consuma electricitate, nu produce.
Ca sa ai hidrogen ai nevoie de……energie, fie termica fie electrica. Cel mai ușor se obține din gaz metan, de unde ?…păi de la ruşi, sau din apă, prin electroliză, apa mai exista, numai electricitatea nu, ca si asta este obținută , in cea mai mare parte prin arderea gazelor naturale, a cărbunelui. Unii mai vorbesc despre filiera nucleara, numai ca si aceasta a fost sau este in curs de desființare. Tot acei unii ne vor spune ca va fi folosită energia solara sau cea eoliana. Numai ca aceste surse sunt sublime, dar cam lipsesc, sunt doar adjuvante, ale alimentarii de baza cu electricitate, basca nevoia de multe mii de miliarde pentru crearea instalațiilor, costuri care cresc prin dificultatea de acces la materiile prime necesare, oțel, cupru, aluminiu, pământuri rare, care in buna măsura vin tot din ….. Rusia si China. Mai rămâne energia apelor, dar si aceasta are hibe, este limitata, este dependenta de vreme, este de multe ori ciclica, ba avem ba nu avem.