În fiecare an, românii strâng cureaua. Se scumpește curentul, cresc accizele, apar noi taxe și impozite. Statul, chipurile, n-are bani. Deficitul bugetar se umflă, iar guvernanții ne vorbesc cu aer grav despre „necesitatea ajustărilor fiscale”. Sună responsabil, nu? Doar că în spatele acestor ajustări se ascunde o mare hoție cu etichetă oficială: românii plătesc mai mult pentru ca privilegiile sinecuriștilor să rămână intacte.
Parlamentarii‐cabaliști și sinecuriștii din CA-uri și tot felul de AGA au găsit formula genială care să-i țină mufați la conducta cu bani publici – : îl jefuiesc pe contribuabil român în timp ce pompează sporuri bizare și prime halucinante rudelor, prietenilor și amantelor numiți în funcții-cheie!
În loc să tăie privilegiile, guvernanții decid să umble din nou la buzunarul nostru. Este teoria economică liberală, care spune că taxele cresc doar dacă nu poți fura mai eficient.
Haideți, totuși, să demontăm miturile!
În 2024, statul a plătt pentru sporuri bugetare circa 12,4 miliarde lei – aproape o treime din deficitul PIB. Iar dacă luăm în calcul sporuri, prime și bonusuri, cifra urcă la 13,7 mld lei, spun foști miniștri ai Finanțelor, adică peste 40% din gaura bugetară! Și, atenție, nu vorbim de sporuri pentru medicii care lucrează în linia întâi sau profesorii care se chinuie prin tot felul de sate izolate, ci de bonusuri halucinante, precum „spor de praf”, „spor de antenă” sau „spor de confidențialitate”.
În unele instituții, angajații primesc aceste „compensații” chiar dacă n-au văzut o antenă în viața lor!
Un judecător ia peste 26.000 de lei brut lunar, din care aproape 5.000 de lei provin din astfel de sporuri – pentru stres, confidențialitate și condiții, chipurile, vătămătoare. La Administrația Penitenciarelor, un angajat are peste 16.000 de lei brut, iar mai bine de 7.000 sunt numai sporuri. Și, desigur, sporul de antenă e omniprezent – un cadou bugetar care costă statul miliarde de lei, fără ca cineva să fi dovedit vreodată că ar exista vreo radiație în birourile primăriilor sau pe la ministere.
Ca să se înfrupte pe mai departe din banul public, guvernanții vor ca omul de rând să plătească TVA mai mare și impozit sporit pe salariu; banii se vor duce la bugetul statului, de unde vor fi redirecționați sub formă de… ați ghicit, prime și bonusuri nesimțite pentru sinecuriștii parlamentarilor.
Roata parandărătului accelerează pe centura finanțelor României și niciun radar nu o prinde!
De dragul sporurilor, se taie și banii alocați pentru programele „Rabla” și „Fotovoltaice”, proiecte pe care românii – atât populația, cât și antreprenorii locali – le așteptau cu mare interes. Au ieșit autoritățile cu vreo explicație? Nimic. Ni s-a spus doar că, în sistemul de stat, se muncește în condiții grele, iar sporul de antenă este obligatoriu și necesar pentru bugetari. „Sporul de antenă”, introdus pentru adevărații lucrători care „sapă” sub radiație, este acum primit la birou, în Senat, la Curte, în Guvern.
Și asta nu e tot când vine vorba de sinecuri! România excelează la acest capitol. În consiliile de administrație ale companiilor de stat activează peste 1.500 de persoane, pentru care plătim anual undeva spre 200 de milioane de lei. La Tarom și CFR, de exemplu, apropiații lui Sorin Grindeanu iau câte 12.000 de lei pentru fiecare ședință la care participă. Bani aruncați cu generozitate, în timp ce programe importante pentru cetățeni sunt sistate fără explicații. Bugetarii se învârt în jurul sporurilor ca muștele la miere, iar politicienii se aplaudă între ei pentru deciziile luate – „Nu ne-am gândit la tăieri, dar o să punem taxe mai mari!”. Cum vine asta, dragi, aleși? Pentru asta v-am dat votul de încredere? Ca să ne mințiți în campanie că nu puneți taxe și impozite mai mari, iar după ce ați ajuns în Parlament fix asta să faceți?!
În loc să elimine sporurile nesimțite (reiau aici doar o parte – spor de antenă, spor de confidențialitate, spor de doctorat, spor de stres etc.), care sunt de ordinul a câteva mii de lei lunar, statul alege să scumpească viața bietului român.
Despre pensiile speciale ale magistraților și sporurile lor „confidențiale” nu mai scoate nimeni o vorbă. Dacă ar fi eliminate, iar privilegiile din CA-uri și AGA tăiate, deficitul s-ar reduce mai mult decât suficient și asta fără să se atingă cineva de programe publice sau să fie mărită povara fiscală a micilor contribuabili. România are dreptul să primească răspunsuri la aceste întrebări de bun simț: De ce nu taie statul din aceste cheltuieli inutile? De ce nu încep „ajustările fiscale” cu eliminarea pensiilor speciale, a sporurilor de-a dreptul ridicole și a sinecurilor politice? De ce preferă guvernanții să crească TVA, să mărească accizele, să pună presiune pe antreprenori și pe clasa de mijloc?
Cum, însă, clasa politică s-a obișnuit să ne trateze cu sfidare, lăsăm noi aici un posibil răspuns, simplu și trist: pentru că e mai ușor să jupoi un popor obosit decât să-ți deranjezi propria rețea de privilegiați.
Soluția reală la gaura din buget este la vedere: tăiați sporurile fără rost, eliminați pensiile speciale, redirecționați banii spre cetățean, nu spre politrucii care acum își trag obloane aurii. Realitatea este că România nu duce lipsă de bani, ci de decență administrativă.
