La reuniunea la Paris, oficialii europeni și americani păreau să fie de acord cu garanții de securitate pentru Ucraina în cazul încetării războiului cu Rusia.
Coaliția celor dispuși s-a întrecut în afirmații triumfaliste: vor urma „măsuri de asigurare în aer, pe mare și pe uscat, precum și pentru regenerarea forțelor armate ale Ucrainei”. De asemenea, s-a menționat că „aceste elemente vor fi conduse de Europa”, dar vor beneficia de ajutorul membrilor non-europeni ai coaliției, cu „sprijinul propus” din partea SUA.
Atât Franța, cât și Marea Britanie s-au angajat să formeze „centre militare” în Ucraina și să trimită trupe pe teren.
Intervin (cel puțin) trei probleme evidente: nu este deloc clar dacă Franța și Marea Britanie dețin resursele militare necesare pentru a face ceea ce spun; nu există niciun motiv să credem că angajamentul oarecum vag al Statelor Unite este de încredere; iar Rusia a respins în repetate rânduri acest tip de soluție.
Franța are deja peste 21.000 de soldați dislocați în întreaga lume, iar Marea Britanie aproximativ 7.500, dar posibilitățile de extindere sunt foarte limitate, dacă nu chiar inexistente. Armata britanică este cea mai mică din 1790 și continuă să se micșoreze, notează The Spectator.
Deși în Franța s-a votat creșterea cheltuielilor pentru apărare, există diviziuni profunde cu privire la amenințările cu care se confruntă țara. Adunarea Națională se află într-un impas, fiind blocată de trei blocuri de stânga, de centru și de dreapta.
Marea Britanie nu îndeplinește angajamentul asumat în temeiul articolului 3 din Tratatul Atlanticului de Nord de a menține și dezvolta capacitatea individuală și colectivă pentru a rezista unui atac.
În ceea ce privește garanțiile de securitate ale SUA, Steve Witkoff a fost expansiv: ”Președintele susține cu tărie protocoalele de securitate. Sunt mai puternice ca niciodată. Președintele este puternic pentru Ucraina”.
Nu s-a cunoscut vreodată un președinte atât de nesigur ca Donald Trump. Va acționa în conformitate cu ceea ce percepe drept interesele sale în orice moment.
Apoi, mai este și Rusia. Două dintre cerințele cheie ale lui Vladimir Putin sunt ca Ucraina să cedeze teritoriile aflate încă sub controlul Kievului. Ministrul adjunct al Afacerilor Externe, Serghei Ribakov, a declarat în urmă cu doar câteva săptămâni că Rusia sa „nu va accepta, nu va fi de acord și nici nu va fi mulțumită de prezența trupelor NATO pe teritoriul ucrainean”.
Aliații lui Volodimir Zelenski își închipuie sunt mai aproape de un acord de pace între Ucraina și Rusia, însă realitatea îi contrazice.