După cum era de așteptat, guvernul lui François Bayrou a pierdut votul de încredere în Adunarea Națională, aruncând Franța într-o nouă criză politică.
Trei sute șaizeci și patru de deputați au votat pentru căderea guvernului de coaliție centrist, la zece luni după ce administrația lui Michel Barnier s-a prăbușit în circumstanțe similare.
Bayrou a fost sortit înfrângerii de când și-a dezvăluit propunerile bugetare în iulie, al căror obiectiv era reducerea cheltuielilor cu 44 de miliarde de euro până în 2026, pentru a restrânge datoria publică uriașă a Franței.
„Puteți scăpa de guvern, dar nu puteți scăpa de realitate”
În timpul unei după-amieze de dezbateri aprinse în parlament, Bayrou i-a avertizat pe deputați: „Puteți scăpa de guvern, dar nu puteți scăpa de realitate”, notează The Spectator. Această realitate este reprezentată de o datorie de 3,35 trilioane de euro, 114% din PIB, care se estimează că va ajunge la 116% în acest an.
Din 2020, plățile de dobânzi au crescut de la 26 de miliarde de euro la 66 de miliarde de euro. „Franța nu a cunoscut un buget echilibrat de 51 de ani”, a precizat Bayrou. „În fiecare an, datoria se acumulează.”
Pentru mulți, Bayrou este simbolul clasei politice slabe, leneșe și lașe care a gestionat prost națiunea timp de jumătate de secol.
Marine Le Pen, liderul Rassemblement Național, a salutat „sfârșitul agoniei unui guvern fantomă, un guvern care era guvern doar cu numele”. Ea a reiterat apelul către Emmanuel Macron de a dizolva parlamentul și de a organiza alegeri anticipate.
Jean-Luc Mélenchon (La France Insoumise) a reacționat rapid la vot, postând pe Twitter că „Bayrou a căzut… Macron se află acum în prima linie, în fața poporului. Și el trebuie să plece”.
Mathilde Panot, șefa LFI în parlament, a anunțat că partidul său va depune o moțiune de cenzură împotriva lui Macron.
Francezii trebuie să aștepte acum să vadă cum va reacționa președintele la această ultimă criză. Palatul Elysee a emis o scurtă declarație după anunțarea rezultatelor votului, în care Macron „a recunoscut” înfrângerea lui Bayrou și a afirmat că un succesor va fi numit „în zilele următoare”.
Presupunând că Macron își respectă promisiunea de a nu dizolva parlamentul și de a nu convoca alegeri anticipate, el trebuie să găsească un prim-ministru dispus să conducă un guvern de coaliție.
Pare o sarcină imposibilă, chiar dacă ar căuta un tehnocrat în afara sferei politice. A fost calea aleasă de Italia în februarie 2021, când Mario Draghi a fost rugat să formeze un guvern tehnocratic. Dar a câștigat Georgia Meloni în alegerile de 18 luni mai târziu.
În timp ce Macron cântărește opțiunile, Franța își îndreaptă acum atenția către mișcarea de protest „Bloquons tout”.
Surse din serviciile de informații avertizează că peste 100.000 de demonstranți sunt pregătiți să lanseze de miercuri o serie de „proteste, blocaje și chiar sabotaje” în toată țara. Se crede că elemente de extremă stânga vor fi implicate, iar Bruno Retailleau, ministrul de interne, a dat instrucțiuni poliției și jandarmeriei să nu tolereze deloc protestatarii violenți și să-i aresteze.
Macron ar putea încerca să profite politic de situație, prezentându-se ca singurul om capabil să conducă Franța în aceste vremuri tulburi. „Fie eu, fie haosul”, pentru a-l parafraza pe Charles de Gaulle. În cazul lui Macron, „eu și haosul” ar fi o expresie mai potrivită.