Noul guvern al Franței face primii pași. Se întâmplă după ce președintele Emmanuel Macron a aprobat lista de nume care i-a fost prezentată de premierul Michel Barnier pe 19 septembrie, după săptămâni de tergiversări.
Formarea noului executiv are loc la două luni și jumătate după alegerile din 7 iulie, în urma unui blocaj fără precedent care a tras semnale de alarmă în întregul spectru politic.
Chiar și în ultimele momente, tensiunile dintre Macron și Barnier au amenințat să deraieze din nou procesul. Chiar dacă blocul de stânga a câștigat alegerile, noul guvern înclină decisiv spre centru-dreapta, semnalând inutilitatea sa într-un Parlament divizat, notează Modern Diplomacy. Ce durmează?
În loc să reprezinte „unitatea națională” promisă de Macron, numirea acestui nou guvern, condus de conservatorul Michel Barnier, extinde criza politică care a cuprins Franța de la pariul președintelui din iulie.
Macron și Barnier au optat pentru un cabinet ferm conservator cu un capital politic redus, compus în principal din macroniști și membri ai partidului tradițional de dreapta, Les Républicains.
Situația actuală contrastează puternic cu reînnoirea politică promisă de Macron la preluarea mandatului în 2017. Decizia sa de a forma un guvern de centru-dreapta marchează sfârșitul definitiv al Frontului Republican (anti-extremă dreaptă) care a triumfat în alegeri, o mișcare periculoasă în condițiile în care mai sunt trei ani până la următoarele alegeri prezidențiale, în care Rassamblement National este deja cotat ca mare favorit.
Astfel de decizii, care nu țin seama de mandatul electoral, nu fac decât să adâncească dezamăgirea democratică care se răspândește în democrațiile occidentale, avantajând în cele din urmă extrema dreaptă.
Teren șubred
Echipa Barnier se află deja pe un teren șubred. Supraviețuirea sa depinde de două forțe opuse: Noul Front Popular, care a câștigat alegerile și a promis să dărâme guvernul printr-o moțiune de cenzură, și RN, care deține echilibrul puterii.
Partidul de extremă-dreapta și-a recăpătat forța ca urmare a fragmentării Frontului Republican și deține acum rolul de creator de putere. Cei 126 de deputați ai RN și cele 11 milioane de voturi îi conferă Marinei Le Pen o influență semnificativă asupra noului guvern, care va dura doar atât timp cât ea îi va permite.
Barnier se confruntă cu două provocări majore: construirea unei majorități funcționale într-un parlament ostil și rezolvarea problemelor financiare grave ale Franței, inclusiv un deficit public estimat să ajungă la peste 6% până în 2025. Noul guvern este slab din punct de vedere structural, înclinându-se puternic spre extrema dreaptă în încercarea de a obține sprijinul lui Le Pen.
Prin favorizarea miniștrilor conservatori, Macron și Barnier au îndepărtat stângiștii moderați care ar fi putut fi aliați cruciali. Barnier, văzut cândva ca un strateg al consensului, dirijează acum un guvern al diviziunii.