Florian Bodog a reacționat după ce s-a aflat că DNA-ul cere iar aviz pentru urmărirea penală în cazul său: ”Chiar nu știu…”

Direcția Națională Anticorupție a formulat o a doua solicitare pe numele lui Florin Bodog, ex-ministru PSD al Sănătății, în vederea încuviințării urmăririi penale, după ce în toamna lui 2019 o cerere similară fusese respinsă în Parlament.

După ce s-a aflat de noul pas făcut dinspre DNA, actualul senator a făcut primele declarații. ”Chiar nu știu despre ce e vorba. Probabil că vor să facă revenire la ce a fost dată trecută? Sau nu știu”, a reacționat în primă fază fostul ministru, într-o intervenție la Antena3.

Când i s-a spus că este vorba despre o consilieră care ar fi fost plătită, dar care nu și-ar fi desfășurat activitatea, Bodog a mai făcut câteva precizări. ”Asta a mai fost în discuție, s-a trimis o dată la Parlament și s-a respins, pentru că în Comisia Juridică eu am demonstrat faptul că acea consilieră a muncit în perioada respectivă și am și pus la dispoziția membrilor Comisiei linkurile de pe internet cu zonele în care doamna respectivă m-a reprezentat.

Inclusiv la Centrul de Boli Rare din județul Sălaj, la Spitalul Județean Sălaj. Nu știu de ce s-a revenit asupra acestei chestiuni, dacă despre aia e vorba”, a susținut social-democratul.

Anunțul DNA

Anterior, un comunicat al DNA-ului anunța că se cere sesizarea Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de fostul ministru – al cărui nume nu este menționat în clar – pentru suspiciuni vizând, între altele, abuz în serviciu și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Redăm în cele ce urmează, integral, detaliile comunicate din direcția instituției amintite:

”În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de o persoană, senator în Parlamentul României, la data faptelor având funcția de ministru, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

– abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (12 acte materiale),

– fals intelectual, în formă continuată (12 acte materiale),

– fals în înscrisuri sub semnătură privată (trei infracțiuni).

Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de persoana respectivă are în vedere faptul că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă că demnitarul ar fi acționat în mod direct pentru ca o persoană angajată în funcția de consilier personal să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte.

Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, demnitarul (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că persoana angajată în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu a luat măsuri pentru sancționarea disciplinară. Astfel, consiliera ministrului de la acea dată ar fi obținut drepturi salariale care nu i se cuveneau în cuantum de 75.656 lei, suma ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.

În același context, în perioada februarie – octombrie 2017, în vederea producerii de consecințe juridice, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere.

La data de 23 septembrie 2019, Senatul a respins o cerere similară a DNA de încuviințare de începere a urmăririi penale a aceluiași demnitar.

Ulterior, au rezultat date și indicii rezonabile privind săvârșirea, de către fostul ministru, și a altor infracțiuni, respectiv trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, precum și a unui alt act material care intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu.

Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție precum și volumele cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P. În prezent, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Precizăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 1 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.”