Prin clasificarea oficială a partidului Alternative für Deutschland (AfD) drept organizație extremistă de dreapta, este posibil ca guvernul să fi marcat un autogol – sau chiar să se fi împușcat singur în picior.
Oficiul pentru Protecția Constituției (BfV) a ținut partidul insurgent sub observație atentă timp de ani de zile, potrivit The Spectator. Însă AfD nu este o sectă de neonaziști, ci un partid legal și deschis, fondat în 2013, pentru care au votat nu mai puțin de 20,8 % dintre germani la alegerile generale din acest an.
Acum, când CDU/CSU de centru-dreapta și SPD de centru-stânga formează împreună un nou guvern de coaliție sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, AfD este al treilea partid ca mărime – și opoziția parlamentară oficială a Germaniei.
Ascensiunea AfD este în mare parte atribuită resentimentului popular față de migrația în masă și temerilor de mai multe atrocități teroriste islamiste precum cele care au avut loc în preajma Crăciunului. BfV a pregătit terenul pentru ceea ce adversarii de stânga ai AfD speră să devină o interdicție totală a partidului.
Dar cum poate fi considerată o democrație reală țara care scoate în afara legii un partid sprijinit de aproape un sfert din cetățenii săi? Ar fi echivalent cu situația în care Curtea Supremă a Marii Britanii ar interzice Reform UK sau Verzii.
Pare de înțeles că, având în vedere istoria sa întunecată din secolul al XX-lea, Germania este sensibilă până la paranoia cu privire la orice revenire a extremismului de dreapta. Și cu Germania de Est comunistă alături până la căderea Zidului Berlinului în 1989, gardienii constituției au fost la fel de duri în reprimarea extremei stângi.
În mod ironic, AfD își extrage astăzi forța din landurile fostei RDG. Se află în fruntea sondajelor la alegerile locale din Brandenburg și Saxonia, iar toate partidele de centru și de stânga din Bundestag s-au unit pentru a forma un Brandmauer (zid de protecție) împotriva ascensiunii AfD, convenind să refuze orice cooperare cu acesta.
Evident, vechile obiceiuri autoritare ale vechii Germanii nu sunt complet dispărute. Nu a fost niciodată o țară deosebit de liberală.
Interzicerea AfD nu va urma în mod automat. Partidul poate face apel în instanță împotriva deciziei de vineri. Nu e clar de ce statul german nu a reușit să interzică un alt partid, NPD, numit acum „Heimat” (patrie), care este într-adevăr o formațiune neonazistă autentică.
În cele din urmă, această persecuție oficială împotriva AfD, care, pe drept sau pe nedrept, reprezintă opiniile unui număr mare și în creștere de alegători, riscă să înfurie mai mulți germani și să-i împingă taman în extremism.