Extrema dreaptă europeană nu se va lipi de Putin

În perioada de dinaintea alegerilor europene, Kremlinul a alocat resurse și propagandă pentru a încerca să încline rezultatele în favoarea politicienilor de extremă dreapta și pro-ruși. La prima vedere, Vladimir Putin pare să fi obținut o victorie uriașă.

Partide simpatizante de extremă dreapta, inclusiv formațiuni cu rădăcini neofasciste în Slovacia și Bulgaria, au câștigat locurii în întreaga Europă Centrală și de Est, relatează UnHerd. Rassemblement National al lui Marine Le Pen a avut o performanță atât de bună – obținând 31,5% din voturi în Franța – încât Emmanuel Macron a fost determinat să convoace alegeri anticipate ca răspuns.

Cocoșul Medvedev răgușește de pomană

Politicieni ruși, precum Dmitri Medvedev, au făcut pe cocoșii, declarând cu încredere că rezultatele europarlamentarelor reprezintă un punct de cotitură într-un război mai larg împotriva Occidentului. Publicul rus  a fost asigurat că un obiectiv promis de mult timp – unul consacrat în doctrina oficială de aproape două decenii – este pe cale să se realizeze: crearea unei „lumi multipolare” condusă de Rusia și reconstruirea unui imperiu pierdut.

Este greu de imaginat că 2024 va fi un punct de cotitură major în relația Rusiei cu Europa sau că vechea gardă a Uniunii Europene este îngenuncheată. Într-adevăr, s-ar putea ca aceste alegeri să fie marcate de un nou pact între centru-dreapta și stânga, care ar putea înclina atât Republica Moldova, cât și Ucraina – fiecare parte tradițională a sferei de influență imaginate a Rusiei – și mai mult spre Bruxelles.

Alegătorii europeni dau reject Moscovei

Succesele extremei drepte sunt  deseori asociate în mod greșit cu apropierea de Rusia lui Putin.  Politicienii cei mai deschis pro-ruși au avut probleme la urne. Europarlamentarul leton Tatjana Zdanoka, care și-a anunțat „retragerea” în februarie, după ce acuzațiile de spionaj pentru Rusia au fost făcute publice, a văzut cum partidul său nu a reușit să-și recâștige singurul loc.

De asemenea, deputații pro-ruși de stânga, cum ar fi Clare Daly, din Dublin, care a fost susținută public de celebrități liberale, inclusiv de Susan Sarandon, au părăsit Strasbourgul. Poate că alegătorii europeni sunt supărați din cauza imigrației și a intransigenței politice a Bruxelles-ului, dar nu sunt pregătiți să îmbrățișeze Moscova.

Partidul Popular European (PPE) rămâne cel mai mare bloc din Parlament. Niciunul dintre membrii săi nu este pro-rus și nu există niciun indiciu că opiniile lor sunt pe cale să se schimbe.  Polonia  conduce un grup de țări europene hotărâte să-l înfrunte pe Putin, orice s-ar întâmpla. Chiar și în timp ce Medvedev declară cu voce tare apariția unei lumi multipolare conduse de Rusia, foștii supuși ai Rusiei se îndreaptă rapid în direcția europeană.

Extrema dreaptă din Italia și Franța rămâne pro-Ucraina și alături de UE. Problemele cruciale pentru aceste partide sunt legate de economie, migrație și valori – nu de a oferi Kremlinului o mare victorie strategică. Indiferent cât de populiști și  „extremiști” sunt politicienii de dreapta, nu au de gând să devină slugile lui Putin.