Experimentul Călin Georgescu, răspunsul României la criticile Americii

Reținerea lui Călin Georgescu este răspunsul României la criticile venite dinspre Statele Unite în ultimele zile, iar tot ce s-a întâmplat miercuri se vrea a fi un experiment care, în final, trebuie să răspundă la „întrebarea zilei”: Până unde sunt dispuși românii să meargă pentru „salvatorul” lor. Candidatul suveranist care a apărut de nicăieri și s-a impus în turul 1 al alegerilor prezidențiale joacă rolul principal într-o peliculă de tip „Maidan”, însă un film cu buget redus, regizat în afară și turnat în București.

Poate România să meargă pe drumul Ucrainei și, mai grav de atât, să ajungă în situația vecinei sale? Aș fi tentat să scriu că nu, dar văzând arsenalul descoperit la mercenarii lui Horațiu Potra și imaginile difuzate în buclă de toate televiziunile establishment-ului politic parcă mă gândesc de două ori înainte să dau un răspuns. Prea multe arme, prea mulți bani, prea bine pregătiți, din punct de vedere militar, acești oameni. Cine sunt ei și cum au ajuns să stea în preajma unui candidat la președinția România?

După ce spun televiziunile, nu mai discutăm de un serviciu de pază și protecție, pe care și l-ar fi luat Călin Georgescu, aici avem de-a face cu o adevărată grupare paramilitară. Sau de gherilă, fiindcă tot am pomenit de „Maidan”, iar o revoltă nu atinge punctul de fierbere decât cu profesioniști adevărați infiltrați.

Un milion de euro este o sumă mare și care nu se poate justifica atât de ușor, mai ales dacă banii sunt păstrați în casă, sub dușumea. În România nu este un delict să fii bogat, corect, însă ori de câte ori avuția apare la pachet cu armele un beculeț se aprinde, iar autoritățile competente bat la ușă. În cazul de față, perchezițiile la Horațiu Potra și anturajul său au scos la iveală o rețea vastă de personaje cu legături mai mult sau mai puțin dubioase. Va urma o anchetă din care anchetatorii vor trebui să extragă dovezile faptelor pentru care cei în cauză sunt acuzați.

Că este un rechizitoriu suficient de puternic, nu știm, dar se pare că pentru procurori au fost probe suficiente pentru a-l scoate din joc pe Călin Georgescu.

Ridicarea lui din trafic, un „hold up” de care n-au avut parte nici măcar interlopii acuzați de crime, violuri și alte nenorociri și care erau dați în urmărire, demonstrează că intenționat s-a procedat astfel, urmărindu-se reacția internă a societății. Se testează piața, pe scurt. Hai să vedem până unde merg românii pentru suveranistul lor, cel care le-a promis că va da de pământ cu marile corporații dacă îl votează președinte și îi va pune la punct pe liderii din Occident care nu ne arată respect! Ies românii în stradă să-l susțină pe Georgescu sau sunt, încă o dată, doar niște războinici de tastatură? Despre asta e vorba, când ne avem în vedere întreg show-ul mediatic al zilei de miercuri.

În orice altă situație, Georgescu ar fi primit o citație pentru a se prezenta la Parchet, dar acum s-a vrut împingerea la maximum a rezistenței românilor. Mămăliga nu a explodat, astfel că experimentul a fost unul reușit. Din toate punctele de vedere. Înainte de orice, este 1-0 pentru Soros și rețeaua sa în meciul cu Donald Trump privind controlul asupra Europei. Alungat din State, Imperiul Soros arată că rămâne la butoane și controlează România în continuare.

Spun asta și fiindcă, la două ore după ridicarea lui Călin Georgescu din trafic, de la Washington nu a existat nicio reacție. Ce-i drept, evenimentele s-au derulat la București la o oră nepotrivită în State, dis-de-dimineață, dar chiar și așa, mulți s-au întrebat pe social media dacă nu cumva americanii l-au trădat pe „trumpistul” din România. Să fie vorba la mijloc despre o înțelegere Macron – Trump, după vizita liderului Franței, prin care America se dă deoparte și lasă U.E. să-și aranjeze cărțile cum vrea pe „Bătrânul continent”?

Până să vină J.D. Vance să „apere” democrația în România, la București s-a dat drumul la conducta cu dezvăluiri. Bani cash foarte mulți, mercenari, luptători ceceni, Rusia, Călin Georgescu. Toate aceste cuvinte formează în aceste zile o legătură între ele „indestructibilă”, în viziunea anchetatorilor. Și de lungă durată, spun unii procurori de fotoliu, cam între 10 și 20 de ani.