Țările europene au început să discute despre desfășurarea de trupe în Ucraina în cazul în care războiul se va încheia, în timp ce Donald Trump, a precizat că nu va trimite trupe americane pentru a garanta securitatea Kievului.
La inițiativa lui Emmanuel Macron, discuțiile la nivel european sunt încă în faza incipientă. Însă, potrivit Reuters, au evidențiat deja provocările majore prezentate de o misiune atât de riscantă, precum și divergențele cu privire la obiectivele și mandatul acesteia.
Cu Ucraina în defensivă în fața atacurilor repetate ale armatei ruse, lideri europeni declară public că se concentrează pe creșterea ajutorului militar și economic acordat Kievului și nu văd niciun semn că Vladimir Putin este pregătit să intre în negocieri de pace.
Crește riscul unei confruntări directe cu Rusia
În spatele scenei, unii oficiali analizează modul în care țările europene ar putea oferi Ucrainei garanții de securitate în cazul unei încetări a focului sau al unui acord de pace, în special prin desfășurarea unei forțe de zeci de mii de soldați pe teritoriul ucrainean.
O astfel de inițiativă va crește riscul unei confruntări directe cu Rusia și ar pune la grea încercare armatele europene, ale căror stocuri de arme au fost serios diminuate de sprijinul acordat Ucrainei și care s-au obișnuit să se bazeze pe Statelor Unite pentru misiuni de amploare.
Dar nu vor putea face acest lucru de data aceasta, deoarece Trump a exclus în mod clar un rol pentru armata americană în supravegherea punerii în aplicare a unei încetări a focului și a transferat această responsabilitate europenilor în timpul discuțiilor cu Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski la 7 decembrie.
Ce s-ar întâmpla dacă un soldat european ar fi împușcat?
Trump ar putea forța europenii să trimită un număr semnificativ de soldați pe teren, indiferent dacă Ucraina obține o garanție de securitate prin aderarea la NATO – așa cum speră să facă – sau în temeiul acordurilor bilaterale de securitate.
Principalele națiuni europene, precum Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie, ar putea constitui cea mai mare parte a forței, potrivit oficialilor.
După discuțiile cu președintele francez de săptămâna trecută, premierul polonez Donald Tusk a declarat că Varșovia nu are nicio intenție de a participa la o astfel de forță.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat luni că Berlinul ar juca probabil un rol în supravegherea unei încetări a focului, dar că este mult prea devreme pentru a spune ce fel de forță ar fi necesară.
Iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a făcut apel la liderii alianței și la ucraineni să fie „puțin mai discreți” atunci când discută posibile scenarii pentru viitorul conflictului din Ucraina.
Dezbaterea de până acum a evidențiat o confuzie cu privire la faptul dacă o viitoare misiune europeană ar prelua un rol tradițional de menținere a păcii, cum ar fi monitorizarea unei linii de încetare a focului, sau dacă ar oferi o descurajare puternică împotriva oricăror alte atacuri rusești.
Europenii ar trebui, de asemenea, să convingă SUA să se implice într-un fel sau altul, cel puțin prin furnizarea de informații și alte forme de asistență operațională.
Printre cele mai importante întrebări fără răspuns se numără cea referitoare la eventualele reguli de angajare. Pe scurt, „Ce s-ar întâmpla dacă un soldat european ar fi împușcat?”, subliniază un oficial militar francez.
Adică, mă dau cocoș, vă secătuiesc de bani și tehnică militară, vă împânzesc Europa cu „transfugi” obraznici cât încape, o iau” în barba” și apoi vă cer iar și iar ajutor să stați de strajă să nu mă mai „cocoseasca fratele mai mare”, practic. Glumă? Nouuuooo. Gândirea vecină…