Europa trebuie să-și ia viitorul în propriile mâini

Era alianței euro-americane de după cel de-al Doilea Război Mondial a luat sfârșit. Europa are nevoie de o strategie clară, de acțiune colectivă și de determinare pentru a nu deveni un vasal al Washingtonului sau o parte a noii sfere de influență visate de Rusia lui Putin. 

Apărare

Conferința de Securitate de la München a reprezentat o ruptură în relațiile transatlantice. Prin urmare, principalul obiectiv al oficialilor UE a fost deblocarea finanțării în valoare de până la 800 de miliarde de euro pentru securitate și apărare, notează Foreign Affairs. În mai puțin de două luni, normele fiscale existente ale UE au fost relaxate pentru a permite statelor membre să se abată de la cheltuielile nete recomandate cu 1,5 % pe an pentru a stimula cheltuielile militare.

În plus, UE va împrumuta cu 150 de miliarde de euro pentru a sprijini achizițiile echipamentelor de apărare fabricate în bloc și pentru a explora contracte cu parteneri precum Japonia, Norvegia, Coreea de Sud, Turcia sau Regatul Unit. Statele Unite nu se află pe listă.

În ajunul victoriei electorale a partidului său din februarie, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că prioritatea sa va fi „consolidarea cât mai rapidă a Europei, astfel încât să putem obține cu adevărat independența față de SUA”.

Suedia s-a angajat să crească cheltuielile pentru apărare de la 2,4% la 3,5% din PIB până în 2030. Finlanda intenționează să ajungă la 3,0 % în patru ani. Spania va accelera cheltuielile la 2,0 % în 2025, de la 1,3 %. Franța, la rândul său, a semnalat disponibilitatea de a discuta despre extinderea umbrelei sale nucleare.

Comerț

În ciuda haosului economic provocat de impunerea unilaterală de către administrația Trump a tarifelor asupra partenerilor SUA,  declanșată pentru prima dată la 2 aprilie, Uniunea Europeană are o influență considerabilă asupra comerțului: 62% din schimburi au loc între statele membre și încă 13 % cu țări europene care nu sunt membre. Blocul comunitar își poate reduce expunerea la tarifele americane facilitând comerțul intra-UE printr-o aprofundare a pieței unice.

În ceea ce privește noile piețe, UE a înregistrat progrese pe mai multe fronturi în ultimele trei luni, inclusiv un nou acord cu Mercosur, blocul comercial care cuprinde Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay; acorduri bilaterale reînnoite cu Mexicul și Elveția; și negocieri cu India, Filipine și Thailanda.

În timp ce Statele Unite se izolează de economia mondială, Europa își dublează eforturile pentru a crea noi oportunități și a construi noi punți.

Suveranitate

Dacă statele membre au suficientă voință pentru a acționa conform planurilor și ambițiilor pe care le-au prezentat până acum, UE va putea să își păstreze modelul unic de suveranitate și să promoveze un viitor mai sigur și mai prosper cetățenii săi

Antagonismul lui Donald Trump față de NATO ar putea fi cel mai important factor declanșator al integrării europene de la punerea bazelor UE în 1948.

Angajamentul de până acum al Europei față de alianța transatlantică nu este un simbol al slăbiciunii sau al incapacității continentului de a mobiliza energia politică pentru a deveni mai autonom. De fapt, țările europene au întreprins deja eforturi importante pentru a-și consolida capacitățile economice și de apărare.

Europa  ar dori să păstreze relațiile cu SUA și să continue să construiască parteneriate în toate sectoarele. Însă, precaută de imprevizibilitatea lui Trump și conștientă de oportunitățile pe care realitatea le creează, se pregătește să-și ia viitorul în propriile mâini.