Joi s-au deschis secțiile de votare în Olanda, marcând începutul a patru zile de alegeri în cele 27 de țări ale UE pentru desemnarea a 720 de eurodeputați, cu o creștere așteptată din partea dreptei.
La aproape doi ani și jumătate de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina și într-un moment în care UE se străduiește să găsească fonduri pentru a-și consolida industria de apărare, 370 de milioane de europeni sunt chemați la urne într-un climat dificil, potrivit AFP. Olanda, unde alegătorii au început să voteze la ora 07:30 (05:30 GMT), a dat startul acestei lungi secvențe care se va încheia duminică, când vor vota Germania și Franța, cele două mari puteri economice ale blocului comunitar.
Contingentul forțelor naționaliste
Partidul Libertății (PVV) al liderului de extremă-dreapta Geert Wilders, câștigătorul surpriză al alegerilor din noiembrie, conduce în sondaje. Deși a revenit asupra promisiunii de a organiza un referendum obligatoriu privind un „Nexit” – o ieșire a Olandei din UE – manifestul său rămâne extrem de eurosceptic.
Olanda este una dintre țările în care se așteaptă ca principalul contingent de eurodeputați să provină din partea forțelor naționaliste, cum ar fi Franța, unde Jordan Bardella, liderul listei Rassemblement National, este preferat, și Italia, unde se estimează ca premierul Giorgia Meloni și partidul său Fratelli d’Italia să câștige.
Negocieri de noapte pentru doamna Ursula?
Una dintre primele sarcini ale noului Parlament, ale cărui contururi vor ieși la iveală duminică seara, va fi să confirme – sau să infirme – alegerile pentru „funcțiile de conducere”, șefii instituțiilor UE asupra cărora cei 27 de lideri europeni vor încerca să ajungă la un acord în cadrul unui summit programat pentru sfârșitul lunii iunie la Bruxelles.
Pentru președinția Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care candidează pentru un al doilea mandat și provine din partea PPE, cel mai mare grup din Parlament, pare să se afle într-o poziție bună. Dar o surpriză de ultimă oră nu poate fi exclusă la finalul negocierilor tradiționale de noapte de la Bruxelles.
Dacă va fi aleasă de cei 27, „VDL” va trebui să treacă totuși prin legislativ, înaintea unei sesiuni plenare la Strasbourg, la jumătatea lunii iulie. O respingere – și căutarea unui nou candidat – ar întârzia întregul proces.
În timp ce „marea coaliție” formată din cele trei grupuri principale actuale (dreapta, socialiști, centriști) va păstra probabil o majoritate, marja sa de manevră ar putea fi mult redusă și ar putea avea nevoie de forțe suplimentare, ceea ce ar putea însemna negocieri intense.
Sondajele arată că ar fi probabil ca PPE să rămână principala forță politică, urmată de social-democrați. Miza este cine va ocupa locul al treilea, deținut în prezent de Renew Europe (inclusiv partidul Renaissance al lui Emmanuel Macron), care este în declin și amenințat de ascensiunea a două grupuri radicale de dreapta: Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) și Identitate și Democrație (ID, inclusiv RN francez).
Prezența la vot va fi analizată cu atenție, în special pentru a vedea dacă se confirmă valul din 2019 – când s-a depășit pragul de 50%.
Potrivit Eurobarometrului, aproximativ șapte din zece europeni văd în UE un „refugiu de stabilitate într-o lume tulbure”, iar 71% dintre ei intenționează să meargă la vot, cu zece procente mai mult decât în 2019.
