Cel mai remarcabil răspuns al Europei la războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu a constat în mobilizarea de echipamente militare și ajutoare de miliarde de euro.
A fost viteza fără precedent a unei tranziții energetice care, într-un an, a eliminat aproape complet dependența de combustibilii fosili ruși, în încercarea de a sugruma sursa cheie de finanțare a mașinăriei de război a președintelui Vladimir Putin.
Cu toate acestea, chiar și cele mai optimiste perspective ale analiștilor și ale propriilor lideri ai blocului la începutul războiului nu au reușit să prevadă cât de repede ar putea acționa Europa. În urmă cu un an, continentul cheltuia aproximativ un miliard de euro pe zi pentru a plăti gazul, petrolul și cărbunele importate din Rusia. Astăzi, plătește o mică parte din această sumă.
Și a existat, de asemenea, o contribuție semnificativă din partea temperaturilor peste medie care au redus cererea de încălzire, precum și din partea industriilor care pur și simplu s-au închis pentru că nu-și permiteau să plătească energia necesară pentru a funcționa.
Până la sfârșitul anului 2022, gazul rusesc trimis direct în Europa prin conducte a scăzut cu 75% față de anul anterior – și la aproape două luni din 2023, nu există niciun semn de creștere a importurilor.
În timp ce a scăpat de gazul rusesc ieftin, produsul intern brut al UE a crescut de fapt cu 3,5% în 2022. O recesiune a fost considerată inevitabilă încă din toamnă, dar statele UE se așteaptă acum ca economia blocului să crească cu 0,9% în acest an.
„Inflația pare să fi atins apogeul, iar evoluțiile favorabile de pe piețele energetice prefigurează noi scăderi puternice”, se arată în ultimul raport al Comisiei Europene.
O parte din gazul rusesc a fost înlocuită de creșterea fluxurilor din Algeria și Norvegia. Cea mai mare parte a venit pe nave, sub formă de GNL.
Pentru a asigura tot acest gaz, a fost nevoie să se cumpere mult mai mult din SUA și Qatar, ceea ce a însemnat aproape dublarea importurilor de GNL ale UE față de 2021.
Și, în mod ironic, Rusia a servit, de asemenea, drept o sursă tot mai importantă de gaz lichefiat, chiar și în condițiile în care exporturile sale prin conducte către Europa s-au redus.
Utilizarea cărbunelui în Uniunea Europeană a crescut cu 7% anul trecut, în condițiile în care importurile din Rusia au scăzut pe parcursul anului și au fost aproape complet oprite în octombrie, după intrarea în vigoare a sancțiunilor.
Un ajutor substanțial a venit sub forma reducerii consumului atât din partea industriei, cât și a locuințelor. O scădere de 18% a utilizării în 2021, față 14% înregistrată în 2020. Povestea a fost similară pentru încălzirea rezidențială, care a scăzut și ea cu 15%, potrivit datelor compilate de BloombergNEF din marile țări europene consumatoare de gaze.
Sancțiunile asupra importurilor de țiței aplicate începând din decembrie și asupra producțiilor rafinate, precum motorina, fiind puse în aplicare luna aceasta, înseamnă că importurile de petrol rusesc ar trebui să se oprească în cele din urmă peste un an. Și au fost înlocuite cu transporturi crescute din SUA, Arabia Saudită și Norvegia.