Mai întâi a fost Italia cu victoria în alegeri a premierului Giorgia Meloni. Au urmat Finlanda și Grecia. Spania ar putea fi următoarea. În întreaga Europă, guvernele se îndreaptă spre dreapta. În unele locuri, liderii de extremă-dreapta preiau puterea. În altele, partide mai tradiționale de centru-dreapta se aliază cu extrema dreaptă – o premieră.
Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), care se afla deja sub supraveghere pentru suspiciuni de extremism de dreapta, depășește în prezent Partidul Social-Democrat al cancelarului Olaf Scholz și tocmai a obținut o victorie în alegerile districtuale. Spania și Slovacia par pregătite să se îndrepte spre dreapta în următoarele alegeri.
Este o evoluție care va remodela în mod inevitabil Europa, comentează Politico. Având în vedere că UE va alege un nou Parlament European anul viitor, această derivă spre dreapta ar putea duce la un Bruxelles mai conservator în anii următori – o perioadă în care se vor lua decizii critice în ceea ce privește, de exemplu, extinderea UE spre est și comerțul cu China.
Peisajul politic în schimbare al Europei a fost expus recent la Bruxelles, când liderii UE s-au reunit pentru summitul lor obișnuit.La masa de discuții s-a aflat o figură nouă – Petteri Orpo, noul prim-ministru al Finlandei, care conduce Partidul Coaliției Naționale, un partid conservator.
Parcursul politic al țării sale în ultimul an ilustrează virajul spre dreapta care s-a instalat în unele părți ale Europei. După patru ani de guvern de coaliție de stânga, format din cinci partide, alegătorii au abandonat-o pe social-democrata Sanna Marin, ceea ce a dus la formarea celui mai de dreapta guvern din istoria Finlandei.
De asemenea, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a sosit la summit cu o victorie. Liderul de centru-dreapta, în vârstă de 55 de ani, s-a impus în alegerile naționale de duminică, obținând o majoritate mult mai mare decât la prima sa participare.
„Cred că vedem deja efectul Meloni”, a declarat un diplomat UE de rang înalt care a vorbit sub protecția anonimatului. „În privința migrației, a climei, a existat o mișcare spre dreapta, fără îndoială.”
Primele semne că Meloni a fost acceptată, nu izolată, au apărut toamna trecută, la primul său summit UE. În timp ce politicienii abordau problema spinoasă a migrației, premierul italian a constatat că împingea o ușă deschisă, găsind sprijin tacit în sală pentru dorința sa ca UE să se concentreze mai mult pe descurajarea migranților și trimiterea înapoi a solicitanților de azil respinși.
Deriva spre dreapta ar putea ajunge în curând în Parlamentul European, cu ramificații asupra conducerii de la Bruxelles. În mai puțin de un an, alegătorii vor merge la urne pentru a alege un nou Parlament, iar conservatorii prevăd câștiguri solide. Pentru început, acest lucru ar încuraja Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta – deja cea mai mare familie politică din Parlament.
„Cele mai mari câștiguri ar putea fi obținute de partidele mai tradiționale, de centru-dreapta”, a declarat Karel Lannoo, șeful Centrului pentru Studii de Politici Europene, remarcând rolul dominant jucat de aceste partide, precum creștin-democrații din Germania, care reprezintă cea mai mare reprezentare națională în Parlamentul UE și care probabil își vor păstra această poziție.
Și ar putea transforma grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) – din care fac parte Meloni și partidul naționalist polonez Lege și Justiție – într-un regizor important, legislatorii de centru și centru-dreapta curtând voturile acestui grup pentru a-și promova interesele.