Cresc tensiunile în Moldova și asta fiindcă s-a ajuns în acel punct al planului care fix despre așa ceva vorbește. Maia Sandu joacă o carte mare (sau cel puțin crede ea) și arată pisica României acceptând o tot mai mare implicare a Ucrainei în viața politică a Chișinăului. După ce ne-a distrus Delta Dunării prin dragarea canalului Bâstroe, Zelenski vrea să ne ia și Moldova.
Se vorbește de unire, dar pe axa Chișinău-Kiev, după cum arată rapoartele serviciilor de informații.
Maia Sandu acuză Federația Rusă că pune la cale o lovitură de stat în Moldova, dar la baza afirmațiilor sale nu se află românii, ci dezvăluirile lui Zelenski, iar asta trebuie să ne dea de gândit. Retorica Administrației de la Kiev e arhicunoscută, însă nimeni nu suflă-n front cât timp Washingtonul a dat undă verde Ucrainei să atace. Unde? În Moldova, dar mai exact Transnistria, regiune separatistă pe graniță și care are o importanță strategică. Despre ce e vorba? Despre depozitul de armament de la Cobasna, unde sunt tone de muniții la care Kievul râvnește.
Când Ucraina spune că, de fapt, Rusia plănuiește să invadeze Transnistria, nici nu știm dacă să râdem sau să ne enervăm, văzând cum inteligența ne este insultată. Încă o dată, la fel cum s-a întâmplat și în narațiunea cu distrugerea conductelor Nord Stream 1 și 2; de parcă Moscova nu putea să închidă robinetul de gaze, ca să lase Europa nealimentată, trebuia să își arunce în aer propriile gazoducte pe care le-a construit cu eforturi (mai ales financiare) gigantice! În plus, în autoproclamata republică Transnistria sunt deja trupe ruse (undeva la 2000 de soldați) și din anii ’90 încoace situația a fost relativ calmă, fără incidente care să degenereze într-un conflict de amploare.
Zelenski vrea cu orice preț Moldova împinsă în război. Un al doilea front ar slăbi Armata Roșie, iar Kievul, pe fondul „neatenției” rușilor, s-ar alimenta cu muniție din cel mai mare depozit de pe continent. Ce mai câștigă Ucraina? Păi, dacă Chișinăul ar fi „călcat” de bocancul moscovit, saltimbancul ajuns președinte trage nădejde că Bucureștiul s-ar repezi să-i apere pe frații moldoveni, angajând, astfel, NATO într-un conflict direct cu Federația Rusă.
Surprinzător, dacă România a ales o poziție echilibrată în toată această poveste, Maia Sandu s-a repezit să îmbrățișeze retorica belicoasă a Ucrainei, făcând jocurile (voit?!) lui Zelenski. Astfel, un tir de acuze fără precedent s-a tras de la Chișinău în direcția Moscovei, care ar fi plănuit să lovească Moldova printr-o lovitură de stat ce implica inclusiv luări de ostatici şi atacuri asupra unor instituţii de forță (cu implicarea unor „cetăţeni cu pregătire militară” din Federaţia Rusă, Belarus, Serbia şi Muntengru).
În anii ’60, URSS considera regiunea transnistreană extrem de importantă pentru planurile sale militare, vorbindu-se despre punctul de plecare al unei eventuale ofensive sovietice spre bazele NATO din Grecia și Turcia, în cazul în care s-ar fi ajuns în acest punct.
Informațiile din zonă sunt că Ucraina a plasat trupe importante în Platonovo (regiunea Odesa), pe granița cu Transnistria și se mai așteaptă doar „OK-ul” Unchiului Sam pentru ofensiva asupra Tiraspolului. „Operaţiunea Transnistria” are toate șansele să reușească, pentru ruși fiind aproape imposibil să intervină deoarece intervenția le este blocată de o Odesa foarte bine apărată. Planul e simplu și în două puncte: eliberarea Transnistriei (teritoriu moldovenesc, să nu uităm) și preluarea controlului asupra depozitului de la Cobasna.
Rămâne de văzut doar cum va reacționa Moscova, fiind de așteptat un răspuns pe măsură.