Liderii europeni s-au confruntat luni de zile cu o întrebare dificilă: cum să răspundă dorinței președintelui american Donald Trump de a acapara Groenlanda. Dar în ultimele zile nedumerirea și îngrijorarea lor nu au făcut decât să se intensifice.
Sprijinul pentru Danemarca și Groenlanda a venit cel mai repede din partea vecinilor nordici și baltici, urmat de alte țări precum Franța, Germania și Marea Britanie, relatează Financial Times. Însă puțini au denunțat în mod explicit SUA, iar niciunul nu l-a menționat pe Trump pe nume, în ciuda faptului că liderul de la Casa Albă a repetat „avem nevoie de Groenlanda” la doar câteva ore după ce prim-ministrul danez Mette Frederiksen i-a cerut să înceteze amenințările la adresa vastei insule arctice.
Pentru oficialii europeni, operațiunea de capturare a lui Nicolas Maduro arată că Trump nu se simte constrâns de dreptul internațional, iar retorica sa referitoare la Groenlanda ar trebui luată în serios.
Însă teama profundă de a-l critica pe Trump, din cauza dependenței de Washington pentru sprijinul acordat Ucrainei și garanțiile de securitate pentru Europa, a dus la diviziuni semnificative. Frederiksen a avertizat că ambițiile repetate ale SUA asupra Groenlandei ar putea amenința viitorul NATO.
În temeiul unui acord de apărare vechi de 75 de ani, Statele Unite dețin deja singura bază militară din Groenlanda.
Purtătorii de cuvânt ai Comisiei Europene spun că UE va continua să susțină pricipiile de suveranitate și inviolabilitate a frontierelor, dar au fost mai reticenți în a intra în dispute.
Analiștii sugerează că Europa trebuie să își evalueze mai serios poziția strategică în Arctica dacă regiunea devine un punct de conflict.
Problema Groenlandei este deosebit de sensibilă pentru NATO și secretarul său general, Mark Rutte. Orice acțiune americană pentru a prelua controlul asupra insulei ar duce la un conflict direct între doi aliați, punând sub semnul întrebării clauza fundamentală de apărare reciprocă a alianței și forțând probabil ceilalți 30 de membri să aleagă o tabără.
Danemarca va cheltui 4,2 miliarde de dolari pentru două unități militare, un nou sediu al Comandamentului Arctic, două nave, avioane de patrulare maritimă, drone și unități radar de supraveghere aeriană, toate în Groenlanda.