Interesul SUA pentru Groenlanda provoacă o dispută explozivă în Europa și NATO.
Donald Trump, furios din cauza rezistenței aliaților europeni față de eforturile sale de a anexa teritoriul autonom danez, a declarat pe 17 ianuarie că va impune taxe vamale de 10% asupra importurilor din opt țări europene – Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Olanda, Finlanda și Marea Britanie – care au trimis trupe acolo cu două zile înainte.
Într-o postare incoerentă pe rețelele sociale, Trump a acuzat aliații că au provocat „o situație foarte periculoasă pentru siguranța, securitatea și supraviețuirea planetei noastre”. El a afirmat că taxa de 10% va crește la 25% în iunie și va continua „până la momentul în care se va ajunge la un acord pentru achiziționarea totală a Groenlandei”.
În timp ce mii de groenlandezi și danezi au ieșit în stradă pentru a spune că teritoriul „nu este de vânzare”, liderii europeni au reacționat cu furie la amenințarea cu tarifele, relatează The Economist.
„Nici intimidările, nici amenințările nu ne vor influența, nici în Ucraina, nici în Groenlanda”, a declarat Emmanuel Macron, președintele Franței. Ulf Kristersson, prim-ministrul Suediei, a transmis un mesaj similar de sfidare: „Nu vom permite să fim șantajați”. Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a calificat amenințarea cu tarifele americane drept „complet greșită”.
În cazul în care SUA ar anexa Groenlanda, criza rezultată ar distruge încrederea Europei în articolul 5, clauza de apărare reciprocă a NATO. Trump a pus frecvent la îndoială acest articol. Dacă ar fi dispus să dezmembreze o țară europeană, de ce ar veni în ajutorul altei țări dezmembrate de Rusia?
Deși nu vor avea loc lupte pe străzile din Nuuk, șocul unui Anschluss ar fi un moment de deziluzie profundă și ireversibilă. Guvernele europene s-ar confrunta atunci cu o alegere dificilă. Unii ar susține că Groenlanda nu justifică ruperea legăturilor transatlantice; alții ar fi îngrijorați că o ruptură ar determina Rusia să atace (sau cel puțin să testeze) apărarea europeană.
O problemă majoră ar fi viitorul forțelor și bazelor americane pe continent. Multe state europene ar dori ca acestea să rămână, indiferent de orice aventuri arctice, drept garanție a securității. Altele ar putea vedea eliminarea lor ca pârghie de negociere cu americanii.
Ar fi extrem de dificil pentru SUA să-și proiecteze puterea militară în Africa și Orientul Mijlociu fără acces la bazele europene, cum ar fi Ramstein din Germania.
În plus, capacitatea Americii de a monitoriza și contracara amenințările din Arctica depinde de cooperarea Groenlandei, Islandei, Marii Britanii și Norvegiei, printre alți aliați NATO.