Ursula von der Leyen s-a întors săptămâna trecută din vacanța de vară pentru a se pregăti pentru un al doilea mandat la conducerea Comisiei Europene – mai dificil decât primul.
În primii cinci ani la șefia CE, von der Leyen s-a confruntat cu pandemia Covid-19 și cu războiul din Ucraina. Al doilea mandat, notează Politico, va avea același război, plus un nou președinte al SUA – posibil Donald Trump – și o extremă dreaptă împuternicită în întreaga Europă.
„Următorii cinci ani vor fi un teren politic minat”, a declarat un înalt oficial al UE. “În acest interval, ea va trebui să ia decizii-cheie privind viitorul Uniunii Europene și bugetul acesteia, gestionând în același timp războiul din Ucraina și alegerile din SUA”. Într-adevăr, există probleme pentru doamna Ursula.
Parlamentul European este mai fragmentat ca niciodată. În jurul mesei de la Consiliul European – cei 27 de lideri ai blocului – se află mai multe persoane care sunt de dreapta și/sau deschis ostile lui von der Leyen, iar acest număr ar putea crește.
Războiul din Ucraina nu dă semne de încetare (și nici conflictul din Orientul Mijlociu), în timp ce Statele Unite ezită să continue să acorde finanțare Kievului. Trump ar putea foarte bine să câștige alegerile americane din noiembrie.
Între timp, Bruxelles-ul se pregătește pentru o bătălie acerbă asupra bugetului, deoarece caută să finanțeze atât creșterea cheltuielilor de apărare, cât și tranziția ecologică.
În următorii cinci ani, von der Leyen va trebui, de asemenea, să pregătească blocul pentru o viitoare extindere. Ca parte a acestui proces, cele 449 de milioane de persoane care trăiesc în prezent în Uniunea Europeană vor trebui să rămână convinse – sau să fie convinse – că viitorul blocului nu se află doar la Paris sau Varșovia, ci și la Kiev, Chișinău și Podgorica.
Vid de putere
„Mediul internațional pentru UE devine din ce în ce mai dur și, prin urmare, cererea de unitate și acțiune va fi cel puțin la o scară similară cu ceea ce am văzut în ultimii cinci ani”, a declarat Nicolai von Ondarza, politolog la Institutul german pentru afaceri internaționale și de securitate.
În cadrul Consiliului European, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, în mod normal dublul motor care duce UE înainte, sunt slăbiți din punct de vedere politic în urma înfrângerilor suferite în alegerile pentru Parlamentul European. De asemenea, ambii încearcă să țină la distanță extrema dreaptă pe plan intern.
Stilul de conducere controlat și distant al Ursulei von der Leyen (a avut o relație otrăvită și cu cu președintele Consiliului European, Charles Michel) a deranjat liderii și reprezentanții acestora de la Bruxelles.
Având în vedere că forțele populiste și naționaliste se dezlănțuie împotriva curentului politic principal din Europa, șefii de stat și de guvern riscă să devină mai nervoși și mai puțin previzibili în procesul decizional.
În Parlamentul European, lucrurile par și mai dificile. Forțele centriste – Partidul Popular European al lui von der Leyen, socialiștii, liberalii din Renew și Verzii – au reușit să se unească pentru a o susține pentru un nou mandat.
Dar fragmentarea și deplasarea spre dreapta a Parlamentului înseamnă că von der Leyen și echipa sa vor trebui să depună eforturi considerabile pentru a convinge legislatorii europeni să adopte noi legi. Mai presus de toate, președinta Comisiei trebuie să-i convingă pe europeni că merită votul lor pentru încă cinci ani. Să vedem dacă o țin curelele.