Arestul trebuie sa fie exceptia categorica, sustine europarlamentarul Renate Weber. Cu toate acestea, liberala nu da nicio sansa proiectului propus de senatorul PSD Serban Nicolae, care prevede arest doar pentru infractiunile cu violenta. Proiect care i-a pus pe jar si pe procurori, acestia reclamand imixtiunea politicului in activitatea lor.
Europarlamentarul Renate Weber considera ca se impune o dezbatere serioasa legata de arestul preventiv. Si asta pentru ca, in opinia ei, in multe cazuri se face exces de zel. „In Romania intotdeauna s-a facut abuz de arest preventiv, indiferent cu privire la cine. Nu vorbim acum numai de demnitari, de faptele de coruptie. In Romania intotdeauna arestul preventiv a fost luat cu maxima usurinta. Sa nu uitam ca am avut perioade de timp cand oamenii erau arestati ani de zile, fara sa fie trimisi in judecata, a fost nevoie de o modificare constitutionala, care sa impuna o limita de sase luni pe perioada urmaririi penale. Sigur, cand esti in faza de cercetare judecatoreasca este diferit”, a afirmat Renate Weber, mentionand insa ca proiectul lui Serban Nicolae nu face altceva decat sa treaca „dintr-o extrema in alta”, prin urmare nu poate fi promovat.
Procurorii anticoruptie se opun
In timp ce Serban Nicolae continua sa faca lobby pentru legea pe care a initiat-o, reclamand „tafna” manifestata de magistrati, DNA il pune la colt prin intermediul unui comunicat de presa. „Prin modificarea preconizata, nu va mai fi posibila arestarea pe motiv de pericol pentru ordinea publica pentru infractiunile de coruptie si de evaziune fiscala. Avand in vedere ca acesta este temeiul retinut de judecatori in majoritatea dosarelor de mare coruptie in care s-a dispus arestarea preventiva, prin adoptarea acestei modificari s-ar ajunge practic la eliminarea acestei masuri din dosarele instrumentate de DNA. Astfel, indiferent de gravitatea faptei savarsite si de pericolul pe care il prezinta autorul acesteia, judecatorul nu este lasat sa aprecieze daca se impune sau nu arestarea inculpatului, modificarea reprezentand o ruptura esentiala fata de viziunea actuala a Codului de procedura penala”, sustin reprezentantii DNA, mentionand ca in acest mod „s-ar aduce o atingere semnificativa capacitatii investigative a procurorilor”.