După ce în primăvara acestui an a respins categoric propunerea lui Emmanuel Macron și a Ursulei von der Leyen, prin care se cerea desființarea dreptului de veto al statelor UE, România, prin ministrul de Externe, anunță acum o schimbare totală de macaz. Astfel, pe motiv de încercare de a intra în Schengen, România va pleda pentru renunțarea la dreptul de veto, care echivalează cu o cedare a suveranității.
Când Bogdan Aurescu a ieșit să ne admonesteze pentru boicotul împotriva Austriei și să ne spună să lăsăm diplomaţia română, cei care se pricep, să îşi facă treaba, aşa cum și-au făcut-o si până acum, nici nu bănuiam ce urma să se întâmple. Și iată că România se întoarce la 180 de grade și își schimbă radical poziția față de cea mai periculoasă propunere din UE, făcută de Ursula von der Leyen și Emmanuel Macron, adică Germania și Franța, de a se renunța la dreptul de veto. Dacă în primăvară România a spus un NU hotărât unei asemenea propuneri, acum reprezentanții țării noastre vor să pledeze pentru desființarea dreptului de veto, astfel încât hotărârile luate de statele membre să poată fi adoptate cu majoritate calificată, și nu cu unanimitate ca în prezent.
”Este surprinzătoare această schimbare de poziție a Ministerului de Externe și a Guvernului României cu privire la acest subiect, dat fiind poziția exprimată anterior, în care România, la cel mai înalt nivel, s-a opus schimbării acestui proces de vot. România merge dintr-o extremă în alta și acest lucru este greșit, pentru că atunci când vorbim de decizii europene, trebuie să le analizăm foarte bine. În prezent, 90% dintre deciziile UE se iau pe bază de majoritate și doar 10% se iau pe bază de unanimitate. În cele 10%, în mod special, vorbim de zone ce țin de politica externă, politica fiscală și Schengen. Doar în ce privește Schengen am văzut cu toții că este nevoie de un sistem majoritar și asta ar trebui să susținem. Însă sunt anumite zone unde ar trebui să fim prudenți”, ne-a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.
Oficializarea celor două Europe
Fără dreptul de veto, pe care România l-a avut ca as în mânecă, deși nu și l-a exercitat, față de Ungaria și Polonia, care l-au folosit din plin, cele două Europe, cea a statelor puternic dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate, se vor oficializa. Practic, statele sărace nu vor mai avea niciun cuvânt de spus, producându-se, clar, o cedare a suveranității. În plus, politicile fiscale și reformele impuse de statele puternice ar putea duce la supraimpozitări nesustenabile în România și la vânzări ale companiilor de stat. Potrivit europarlamentarului Tudor Ciuhodaru, menținerea dreptului de veto este foarte importantă, mai ales în ce privește suveranitatea.
”Ar fi fost bună soluția de a acționa Austria și Olanda în instanță pentru votul negativ în Schengen, dar nimeni din conducerea țării nu are o asemenea intenție. Noi am putea să dăm veto și pentru orice comitet propus pentru Austria sau Olanda. Avem contractele cu firme din aceste țări care pot fi evaluate și, dacă se constată că sunt datorii, se pot naționaliza, că văd că în Germania s-a putut. Am putea transpune în legislația românească impozitarea profiturilor, avem probleme cu redevențele. Diplomația, din punctul meu de vedere, înseamnă un pumn de fier într-o mănușă de catifea”, ne-a precizat europarlamentarul Tudor Ciuhodaru.
Și fără Schengen, și fără veto
La ritmul în care se mișcă lucrurile, este posibil să rămânem și fără drept de veto și fără Schengen. Avem guvern de dreapta, președinte de dreapta, șef al Parlamentului European de dreapta, majoritate PPE în Parlamentul European, comisii de dreapta, iar Olanda și Austria au guverne de dreapta, dar tot nu am intrat în Schengen, susține europarlamentarul Tudor Ciuhodaru. ”Este clar că nu se vrea, pentru că statele UE ar fi avut instrumentele necesare să determine Austria și Olanda să ne dea vot favorabil. România, cu un mix energetic foarte convenabil, cu o forță de muncă calificată, cu resurse și poziție geostrategică înseamnă o amenințare pentru țările europene, pentru că ar putea deveni un jucător foarte important pe piața economică europeană. Cu 30 de miliarde de euro pierdute de România în cei 11 ani în care nu am fost primiți în Schengen am fi avut infrastructură sanitară, infrastructură rutieră, feroviară, am fi dezvoltat energia regenerabilă, hidro. Dar România trebuie să fie doar piață de desfacere”, a mai afirmat europarlamentarul Tudor Ciuhodaru.