Prăbușirea guvernului lui Sebastien Lecornu a aruncat Franța într-o nouă criză politică, lăsându-l pe președintele Emmanuel Macron cu puține opțiuni viabile.
În absența unei majorități parlamentare, Macron pierde din ce în ce mai mulți aliați și are la dispoziție un număr din ce în ce mai redus de candidați capabili să unească părțile aflate în conflict și să ajungă la un acord privind bugetul pentru anul viitor.
Căderea premierului la mai puțin de o lună după numirea sa de către Macron nu face decât să o întărească pe lidera de extremă dreapta Marine Le Pen, care a cerut organizarea de noi alegeri. Sondajele de opinie arată că partidul său, Rassemblement National – în prezent cel mai mare partid din parlament – este preferatul alegătorilor, cel puțin în primul tur al alegerilor legislative.
Dacă Macron ar dizolva parlamentul, alegerile ar avea loc în termen de 40 de zile, notează Financial Times. Dar un vot rapid ar putea duce în continuare la un parlament fără majoritate și nu ar reuși să depășească impasul politic.
Chiar înainte de numirea cabinetului Lecornu, 61% dintre francezi erau în favoarea unor alegeri anticipate, potrivit unui sondaj realizat în septembrie de TF1-LCI.
Dacă Macron va convoca din nou alegeri înainte de sfârșitul anului, este practic imposibil ca un nou guvern să fie format la timp pentru a elabora o propunere de buget și a o supune aprobării parlamentului. Planurile bugetare sunt de obicei prezentate în toamnă, pentru a permite 70 de zile de dezbateri.
Pe măsură ce costurile împrumuturilor cresc, Franța va avea dificultăți în a-și reduce deficitul public. Lecornu a încercat să majoreze impozitele și să reducă cheltuielile pentru a aduce deficitul la aproximativ 4,7% din PIB în 2026, de la 5,4% cât se preconizează pentru acest an. El a avertizat că, fără un buget, deficitul ar putea crește până la 6%.
Macron a exclus în repetate rânduri posibilitatea de a demisiona înainte de încheierea mandatului, în 2027. Însă cererile de demisie au devenit tot mai insistente, inclusiv din partea unor foști aliați ai săi din Les Republicains și a protestatarilor care au ieșit în stradă în ultimele săptămâni.
Mulți consideră că actuala criză este provocată de Macron, care ar trebui să fie tras la răspundere deoarece este singura modalitate de a ieși din impas.
„Interesele Franței impun demisia lui Emmanuel Macron pentru a proteja instituțiile noastre și a debloca o situație care a devenit inevitabilă după dizolvarea absurdă a parlamentului în 2024”, a declarat David Lisnard, vicepreședinte LR. Președintele ”este principalul responsabil pentru această situație”.