Donald Trump și Kamala Harris nu numai că au dovedit că le lipsesc propriile viziuni în materie de politică externă, dar se simt cel mai confortabil să se comporte ca atare.
Au folosit un limbaj caricatural unul despre celălalt, jucându-se istoria, cu faptele și cu cifrele, încât întreaga dezbatere despre ce să facă în Gaza și Ucraina a devenit absolut incoerentă.
Un răspuns de tipul „America First” la întrebarea adresată lui Harris cu privire la ce poziție are în legătură cu cei peste 40 000 de morți palestinieni din Gaza ar fi să spună că premierul israelian Benjamin Netanyahu își reprezintă poporul, dar nu și poporul american, relatează Responsible Statecraft. În schimb, ea a tocit același scenariu improbabil: o soluție cu două state, un acord de încetare a focului, eliberarea ostaticilor.
Și a asigurat că “Vom continua să lucrăm 24 de ore din 24 la acest lucru”. Războiul dintre Israel și palestinieni nu se va încheia așa – poate niciodată. Vicepreședintele SUA bate din picior de pomană.
Trump, care declara în 2016 că nu este în interesul Statelor Unite să fie implicate în războaiele și conflictele altor țări, a ales acum să o acuze pe Kamala că „urăște Israelul”. “Dacă va fi președinte, cred că Israelul nu va mai exista în doi ani de acum încolo”, a precizat candidatul republican, menționând că “am fost destul de bun la predicții”. Numai că geopolitica nu ține seama de oracole.
Cu privire la Ucraina, Trump intră în rolul porumbelului păcii, cu soluții rapide. Dorește să pună capăt războiului și va face acest lucru prin aducerea președintelui ucrainean Zelenski și a președintelui rus Putin împreună într-o cameră, în scopul de a evita mai multe victime și „al treilea război mondial”.
Ar fi ca o ședință-fulger pe model corporatist, după care cei implicați și-ar strânge mâinile și ar pleca fiecare la treaba lui.
Cum vor reacționa liderii mondialii la un astfel de circ? Posibil, se vor întreba dacă Trump și Harris chiar reprezintă interesele Statelor Unite. Sau dacă mai există vreun politician zdravăn la cap în echipele republicanilor și democraților. Kremlinul s-ar prăpădi de râs.
Alegătorul american ar trebui să se simtă trădat
Miliardarul republican a repetat apoi afirmații inexplicabile cu privire la „milioane” de morți (fără a clarifica cine, de către cine sau unde) și a bifat câteva puncte din obișnuitul său discurs despre membrii NATO care nu plătesc suficient în sistem.
Dar înțelegerea sa cu privire la motivul pentru care a avut loc războiul din Ucraina și la modul în care acesta s-ar „încheia” brusc a început și s-a încheiat cu ideea că Biden a fost „slab” și că Harris este „slabă”.
Harris, la rândul ei, a acționat ca și cum ar fi fost încă 2022, atâta timp cât America continuă să finanțeze războiul. Din nou, nicio explicație despre reacția slabă a SUA și UE în fața agresiunii Rusiei. Din nou, nicio soluție care să întărească flancul estic al NATO. Ca să nu mai vorbim de amenințarea Chinei.
După această dezbatere, alegătorul american – poporul american – ar trebui să se simtă trădat și speriat. Prestația celor doi candidați arată că America First este pur și simplu o minciună. În ceea ce privește politica externă, a ajuns pe ultimul loc: America Last.