Democrația neterminată a Israelului

În lunile dinaintea atacurilor odioase ale Hamas din 7 octombrie, societatea israeliană era mai polarizată ca niciodată.

Eforturile premierului  Benjamin Netanyahu de a introduce reforme antidemocratice au provocat cele mai mari și mai susținute proteste pe care le-a văzut vreodată țara.

De atunci, campania totală împotriva Hamas a unit israelienii în spatele războiului. Cu toate acestea, polarizarea nu a dispărut: chiar și acum, la apogeul luptelor, încrederea acordată guvernului este la un nivel minim istoric.

Deși este imposibil de prezis rezultatul și efectele pe termen lung ale războiului, structura politică și doctrinele de securitate ale Israelului vor suferi aproape sigur schimbări profunde, relatează Foreign Afairs. Posibila înlăturare a lui Netanyahu va avea consecințe uriașe, inclusiv pentru multe dintre problemele care au dominat alianța sa cu partidele religioase de extremă dreapta.

Două evoluții diferite au contribuit la nepregătirea Israelului pentru catastrofa din 7 octombrie. Una, desigur, a fost interpretarea teribil de greșită a guvernului cu privire la securitatea țării.

Nu mai puțin semnificativă a fost însă revizuirea judiciară pe care Netanyahu a încercat să o facă. Acordând coaliției de guvernare un drept de veto asupra Curții Supreme, reforma ar fi pus capăt efectiv sistemului judiciar independent.

Este greu de imaginat că un om care s-a agățat de putere după multiple acuzații penale va demisiona de bună voie. Asta înseamnă că partidele de opoziție din Knesset vor trebui să  alăture cel puțin cinci membri ai actualei coaliții pentru a vota un prim-ministru sau un cabinet alternativ sau pentru a adopta o legislație care să dizolve parlamentul și să stabilească alegeri anticipate. Oricare dintre cele două scenarii ar grăbi sfârșitul politic al lui Netanyahu.

Din 2018, Israelul a trecut prin tulburări politice și societale fără precedent: mai întâi, o criză electorală  –  cinci alegeri în mai puțin de patru ani – care a dus, la sfârșitul lui 2022, la cel mai de dreapta guvern; apoi, o criză instituțională, cu provocarea fără precedent a lui Netanyahu la adresa independenței judiciare în prima jumătate a acestui an; și, în cele din urmă, atacul Hamas, urmat de războiul care se desfășoară acum.

În mijlocul uneia dintre cele mai mari încercări din istoria țării, israelienii au o serie de oportunități importante. Reconstrucția și consolidarea democrației va fi un proces lung și dificil. O nouă conducere și un nou cadru constituțional ar putea deveni un mare proiect de reînnoire națională  pe care toate sectoarele societății l-ar respecta.

Desigur, astfel de pași vor întâmpina obstacole semnificative, începând cu câștigarea încrederii populației. Netanyahu nu va părăsi scena de bunăvoie. În plus, există alți actori politici puternici în coaliția sa care ar avea mult de pierdut dacă astfel de schimbări ar fi puse în aplicare –  și  s-ar opune cu înverșunare.

Succesul va necesita ca diversele facțiuni din gama largă de partide din Israel să se ridice deasupra diferențelor, uneori foarte mari, și să se unească pentru binele națiunii într-un moment de criză națională.