Lumea care a apărut după Războiul Rece s-a dovedit a fi mai degrabă una a zidurilor fortificate decât a granițelor deschise„Tear down this wall” a fost provocarea emblematică lansată de președintele american Ronald Reagan liderului sovietic Mihail Gorbaciov pentru dărâmarea Zidului Berlinului.
Acel zid a căzut, dar lumea care a apărut după Războiul Rece s-a dovedit a fi mai degrabă una a zidurilor fortificate decât a granițelor deschise. Iar cel mai recent exemplu de spargere a unui zid a dus la cea mai mare ucidere în masă a evreilor de la Holocaust încoace.
Experții de la Universitatea din Quebec au estimat că în lume există 74 de ziduri de frontieră, de șase ori mai multe decât la sfârșitul Războiului Rece, care se întind pe o distanță de peste 20.000 de kilometri, notează The Washington Post. Cel mai sofisticat zid este probabil zidul de 600 de km al Arabiei Saudite de la granița cu Irakul, alături de unul similar la granița cu Yemenul.
Un alt zid de talie mondială este cel de 3.000 de kilometri al Pakistanului cu India, cu 1000 de forturi. Turcia a construit un zid de beton de-a lungul graniței cu Siria. În prezent, SUA ridică un gard de frontieră de 20 de mile în Valea Rio Grande din Texas, în ciuda ostilității declarate a lui Joe Biden față de zidul lui Trump.
În noua sa carte, The Guarded Age: Fortification in the Twenty-First Century, David Betz, profesor la King’s College, Londra, subliniază că zidurile sunt doar o parte a unei mase de fortificații care apar pe întreaga planetă.
Unele sunt desprinse direct din science-fiction: sistemul de apărare aeriană Iron Dome al Israelului este un “zid în cer” format din rachete interceptoare.
Nu numai că israelienii vor îmbunătăți fortificațiile care s-au dovedit a fi insuficiente împotriva Hamas, dar și alte țări, zguduite de protestele în masă și de amenințările teroriste în creștere, vor săpa și ele în teren.
Lumea emergentă se împarte într-o lume a mahalalelor și o lume a orașelor cu ziduri: Dainfern, o suburbie a Johannesburgului, se află în spatele unui zid înalt, acoperit cu un gard electric și echipat cu senzori pentru a detecta pe oricine pătrunde în perimetru.
Mai multe fortificații din Mali sunt construite după modelul „fortăreței în stea”, dezvoltat pentru prima dată de inginerul militar din secolul al XVII-lea Sebastien Le Prestre de Vauban.
Fortificarea este o afacere mare. Un raport din 2021 a arătat că „piața globală de securitate perimetrală” valorează 59 de miliarde de dolari.
Este înțelept acest accent pus pe construcția de ziduri? Idealiștii susțin că trebuie construite mai degrabă poduri decât ziduri. Dimpotrivă, realiștii spun că mai multe ziduri înseamnă mai multă siguranță.
Mulți dintre cei care se opun cel mai vehement zidurilor în teorie sfârșesc prin a le construi în practică: mărturie stau europenii, care au construit ziduri pentru a controla fluxul de migranți, în special de la valul de migrație din 2016.
În plus, nu există nicio contradicție între construirea de ziduri și construirea de poduri: oamenii sunt mai înclinați să se angajeze în negocieri generoase dacă se simt în siguranță.
Zidurile nu ar fi doar bariere defensive împotriva forțelor ostile sau a imigranților ilegali, ci și baze sigure pentru operațiuni ofensive.În cele din urmă, visul unei lumi fără frontiere a fost întotdeauna unul imposibil.
