Anunțul, prin intermediul lui Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, că România renunță la dreptul de veto în UE, în ce privește politica externă și securitatea, este absolut revoltător. Dincolo de schimbarea poziției Guvernului la 180 de grade, renunțarea la a mai avea vreun cuvânt de spus în Uniunea Europeană este o trecere jenantă de la poziția în genunchi, la poziție târâș. Chiar și cu slugărnicia conducătorilor noștri, mai rămânea bruma de demnitate în speranța că, poate, într-o zi, vor avea o reacție.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a reușit să surprindă pe toată lumea după cotitura ciudată de la opoziția față de anularea dreptului de veto în UE de acum câteva luni, la acceptul total pentru o astfel de propunere. Chiar dacă reprezentanții României în relația cu Uniunea Europeană nu s-au opus niciodată la niciun ordin venit de aici, rămânea, totuși, teoretic cel puțin, posibilitatea de a negocia un drept sau o nevoie a țării sau de a ne opune unor derapaje în deciziile statelor dezvoltate. Astfel, România a anunțat că se alătură celor 9 țări care cer eliminarea dreptului de veto al statelor membre, în politica externă și securitate, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Slovenia, Spania şi Olanda. La începutul acestei săptămâni, la invitația omologului german, Annalena Baerbock, ministrul român de Externe a participat la prima reuniune informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale Grupului de Prieteni privind utilizarea votului cu majoritate calificată (QMV) în domeniile care țin de Politica Externă și de Securitate Comună (PESC) a Uniunii Europene. De data aceasta, România a luat parte la reuniune în calitate de membru al Grupului, după ce la reuniunile anterioare la nivel de experți a participat ca observator. ”Cu această ocazie, ministrul Bogdan Aurescu a arătat că România, susținătoare a consolidării proiectului european, este pregătită să contribuie activ la procesul de reflecție – pe care grupul își propune să-l lanseze – privind eficientizarea procesului de adoptare a deciziilor în domenii din sfera PESC a UE, inclusiv prin explorarea modalităților de utilizare a majorității calificate în cadrul oferit de Tratatele UE”, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.
Se invocă necesitatea reacțiilor rapide
Bogdan Aurescu a explicat că, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și al provocărilor internaționale tot mai mari cu care se confruntă UE, politica externă a UE are nevoie de proceduri adaptate la noul context internațional pentru a consolida Uniunea Europeană ca actor de politică externă, prin reacții mai rapide și, prin urmare, mai eficiente, în vreme de criză, dar nu numai. ”România sprijină deplin și acționează în sensul consolidării posturii globale a UE, respectiv a influenței și credibilității acțiunii europene la nivel mondial. Consolidarea profilului UE ca actor geopolitic global, cu greutate în domeniul politicii externe, prin eficientizarea procesului decizional, este în interesul direct al României, mai ales în actualul context de securitate din Vecinătatea Estică, care are efecte globale. Pentru România rămâne importantă asigurarea mecanismelor necesare pentru protejarea/salvgardarea intereselor naționale, iar utilizarea majorității calificate pentru luarea deciziilor în domeniile aferente PESC presupune și o modificare corespunzătoare a culturii luării deciziilor, inclusiv mai multă responsabilitate”, a afirmat ministrul de externe, Bogdan Aurescu.
Trebuie abordat Schengen-ul
Europarlamentarul Victor Negrescu ne spune că politica externă și securitatea nu includ spațiul Schengen și că România ar trebui să pună și problema intrării în Schengen. ”La conferința privind viitorul Europei, Ministerul Afacerilor Externe al României a anunțat public că se opune scoaterii sistemului bazat pe unanimitate. Dar văd că și-a schimbat poziția acum. La momentul actual, doar 10% dintre deciziile UE necesită unanimitate, politica externă și de securitate, sancțiunile și aderarea la spațiul Schengen. România ar trebui să ceară sistemul majoritar și în ce privește aderarea la spațiul Schengen, nu doar pe componentele de politică externă și de securitate.Totodată, nu trebuie să acceptăm o majoritate simplă, ci un anumit sistem de vot majoritar, care să permită României să fie reprezentată în procesul decizional. Majoritatea calificată poate însemna 70% din statele membre sau ca statele membre să aibă o proporție prin populația pe care o reprezintă. Trebuie să fim prudenți în ce privește schimbarea sistemului de vot”, ne-a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.