Încă unul doborât. Marți, generalul-locotenent Igor Kirilov, șeful RKhBZ, trupele ruse de apărare radiologică, chimică și biologică ale Rusiei, ieșea din locuința de pe bulevardul Riazan din Moscova, însoțit de asistentul lui, când o bombă plasată în interiorul unui scuter electric a explodat. Ambii bărbați au fost uciși în cea mai recentă operațiune ucraineană de asasinare a ofițerilor ruși acuzați de crime de război.
Momentul nu a fost deloc întâmplător. Kirilov, în vârstă de 54 de ani, se află sub sancțiuni britanice din 2017, atât din cauza activităților RKhBZ (inclusiv sprijinirea utilizării de arme chimice de către Siria), cât și din cauza rolului său de propagandist, răspândind falsuri precum afirmația că Ucraina a găzduit laboratoare occidentale secrete de război biologic, potrivit The Spectator. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) l-a inculpat în contumacie, drept „responsabil pentru utilizarea în masă a armelor chimice interzise”.
Kievul a susținut că mai mult de 2 000 de soldați ucraineni au avut nevoie de tratament medical pe parcursul războiului din cauza utilizării agenților de sufocare, mai întâi a gazelor lacrimogene și mai târziu a cloropicrinei, o substanță toxică utilizată pe scară largă în primul Război Mondial. Atunci, ca și acum, este folosită pentru a curăța tranșeele inamice, deoarece provoacă iritații grave ale plămânilor, ochilor și pielii.
Kirilov este cel mai înalt ofițer care a fost ucis într-un asasinat țintit departe de zona de război, dar nu este primul. Ucraina și-a intensificat campania.
La începutul acestei luni, o mașină capcană l-a ucis pe Serghei Yevsiukov, care conducea celebra închisoare Olenivka, unde zeci de prizonieri de război ucraineni au murit într-un atac cu rachete în iulie 2022. Kievul afirmă că Moscova a organizat atacul pentru a elimina dovezile de tortură și alte crime de război.
În noiembrie, căpitanul Valeri Trankovski, responsabil de Brigada 41 a navelor rusești purtătoare de rachete din Marea Neagră, a fost ucis în Sevastopol de o mașină capcană. El fusese de asemenea acuzat de crime de război pentru rolul unității sale în bombardarea orașelor ucrainene.
Cu o lună înainte, o altă bombă l-a ucis pe Andrei Korotki, șeful securității centralei nucleare din Zaporizhia, pe care SBU îl denunțase drept „colaborator” implicat în crime de război și represiuni împotriva civililor.
Prin urmărirea comandanților și a celor care facilitează dominația Kremlinului în teritoriile ocupate, Kievul încearcă să îi demoralizeze pe cei de care depinde direct războiul.
Totuși, asasinatele sunt degrabă măsuri de răzbunare și, evident, nu vor pune capăt acestui conflict sângeros.