Cu o inexplicabilă timiditate protestele ultimelor zile au ajuns la „Jos Iohannis”. Ar fi trebuit încă de acum două luni și jumătate să auzim asta. Sindicaliștii din Poliție, din Sănătate, fermierii care au ajuns la București, pensionarii, zeci sau sute de mii de persoane în total ar fi trebuit să înceapă cu asta, ca președintele să priceapă de ce poziție beneficiază în România. Au preferat să-și ceară niște drepturi de care, oricum, nu vor beneficia. Teoretic, Iohannis este președinte doar pentru că așa l-a desemnat numărătoarea voturilor la alegerile din 2019.
Camarila care îl susține se umflă în pene cu un procentaj de 66 la sută. Zdrobitor, susțin corurile de lingușitori. Dar minciuna este la vedere, pentru că este vorba de 66 la sută din cei prezenți la vot, ceea ce schimbă datele problemei. Practic, Klaus Iohannis nu mi se mai pare a fi președintele României. Nimic din ce a făcut în primul mandat, dar mai ales în al doilea, nu îi demonstrează funcția. În primul a luptat împotriva guvernelor, în al doilea a dat țara pe mâinile unor indivizi pe care îi caracterizează diletantismul, subcultura și arivismul.
Ce control?
Desfășurarea ultimelor șase luni arată șubrezenia sistemului. Nimic nu merge, ci mai degrabă se năruie. Incendiul de la Spitalul din Piatra Neamț s-a soldat cu 20 de victime. Doliu național? Nici vorbă, ar fi însemnat ca autoritățile să-și recunoască vina. Incendiul de la „Matei Balș”? Națiunea s-a ales cu niște condoleanțe formale, după care l-a văzut pe Iohannis la schi. Vreo urmă de suferință? N-a fost cazul.
Între timp, numărul de îmbolnăviri cu virusul Covid-19 creștea spectaculos. Asta în pofida asigurărilor că pandemia este ținută sub control și nu trebuie să ne alarmăm. Nu ne-am alarmat, numai că seara ne tocau televiziunile cu știrile că situația este dramatică. Nu mai erau locuri în spitale, nu mai existau paturi libere în secțiile ATI și numărul morților creștea de la o zi la alta. Și atunci, ce țineau autoritățile sub control?
Fiecare pasează răspunderea
A urmat imensul scandal al decedaților Covid îngropați în bătaie de joc. România normală își arăta fața hâdă, în care nimeni nu răspunde. Imediat după aceea a venit evacuarea Spitalului Foișor, făcută după cum a văzut toată lumea. Nu mai era vorba de bătaie de joc, ci de demență. La o zi distanță, autoritățile au început să vină cu explicații. Atât Arafat cât și ministrul Voiculescu nu au înțeles că nu de explicații era nevoie, ci de soluții. Este aceeași poveste ca de fiecare dată, când se dă vina pe altul. Dar Arafat nu este de capul lui. Într-un fel, are doi șefi. Unul este Bode, ministrul de Interne, celălalt este Vlad Voiculescu. S-a încropit un ordin aprobat de Voiculescu și s-a trecut la evacuare. Amândoi, însă, fac parte din același guvern condus de Vasile Cîțu. Iar Cîțu nu a ajuns premier pe puncte, a fost uns în funcție de președintre ca, de altfel, tot guvernul. Toți, la un loc, reprezintă echipa cu care Klaus Iohannis conduce România. Chiar vi se pare că o conduce? „Jos Iohannis” ar fi trebuit să se audă de la bun început, el este cel care le-a dat binecuvântarea într-o guvernare împotriva naturii.
Despre ce e vorba?
„Jos Arafat”, „Jos Voiculescu” și „Jos Cîțu” nu reprezintă o soluție. Nu se va îndrepta nimic. Destul de slabe șanse ca Voiculescu să fie schimbat. USR PLUS îl apără cu îndărătnicie. Amenință chiar și cu ruperea coaliției dacă cineva se atinge de el. Nici Cîțu nu va fi mazilit. Din câte se vede, președintele este în stare să distrugă o țară decât să facă cineva ordine în lucrurile lui.
În condițiile astea, „Jos Iohannis” este justificat pe deplin. Dar, pe de altă parte, nu depășește stadiul de lozincă. Nu va demisiona niciodată, e de la sine înțeles. Un miting de protest, zece sau două sute nu au puterea să-l debarce de la Cotroceni. Degeaba se strigă „Jos Iohannis” atât timp cât opoziția, singura care ar putea să-l suspende, nu are dispoziție pentru așa ceva. A spus-o de fiecare dată și o va spune în continuare. Ultima strigare a PSD, „Iohannis, ia-ți incompetenții și dă-i afară” este mai degrabă o glumă, pentru că Iohannis, chiar dacă îi zvârle peste gard, ceea ce nu cred, va aduce alții. La fel de incapabili și de slugarnici. În condițiile astea, la ce referă protestatarii când scandează „Jos Iohannis”? Dar noi?
