Nemulțumirile istorice și sentimentul unui tratament nedrept se numără printre plângerile exprimate de locuitorii Groenlandei pe care Donald Trump încearcă să o controleze.
În anii 1950, 22 de copii inuiți, cu vârste cuprinse între cinci și nouă ani, din diferite sate din Groenlanda, au fost luați de lângă familiile lor și trimiși la Copenhaga pentru a învăța daneza.
Experiment social
Scopul nu era doar de a-i învăța limba țării-mamă, ci și de a-i forma ca o mică elită capabilă să își conducă insula și să o îndrume spre modernitate, relatează El Pais. Cei mai inteligenți și mai promițători copii au fost selectați și au petrecut doi ani în Danemarca, iar la întoarcere, unii dintre ei nu mai puteau vorbi cu părinții lor, uitându-și limba maternă. S-au întors în țara lor, dar nu în satele lor; în schimb, au fost plasați într-un fel de orfelinat pentru o reeducare suplimentară, care a durat încă câțiva ani. Unii au devenit dependenți de alcool sau cerșetori pe străzile înghețate din Nuuk, dezrădăcinați și fără țintă.
În septembrie 2022, prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, și-a cerut scuze public în fața a șase dintre acești copii, acum în vârstă, singurii care mai erau în viață la acea vreme.
Sterilizare forțată
Între anii 1960 și 1970, sute de femei și fete inuite au fost convinse de medicii danezi să accepte un dispozitiv contraceptiv intrauterin (DIU) despre care majoritatea dintre ele nu știau nimic. Obiectivul, conform mai multor studii, a fost acela de a frâna creșterea populației din Groenlanda, pentru a preveni o povară financiară tot mai mare pentru Danemarca. Practic, o sterilizare forțață.
Răni greu de vindecat
Toți locuitorii Groenlandei cunosc aceste două cazuri. Cunosc, de asemenea, povestea pescarilor din satele de coastă: în 1970, au fost strămutați în blocuri de apartamente de la periferia orașului Nuuk. Istoria a lăsat în urmă răni greu de vindecat.
Donald Trump a susținut că Statele Unite trebuie să controleze Groenlanda din motive de securitate și a sugerat utilizarea forței sau a presiunii economice. Declarația sa a fost primită de groenlandezi în contexul rănilor istorice: o amenințare – temându-se că ar putea cădea sub controlul Washingtonului – și o oportunitate, văzând șansa de a se elibera de sub dominația daneză.
Majoritatea sunt pentru independență, în parte din cauza nedreptăților pe care le-au suferit de-a lungul anilor. Cu toate acestea, foarte puțini doresc independența acum, deoarece Danemarca trimite anual aproximativ 600 de milioane de euro pentru a sprijini o mare parte din sistemul social al insulei, inclusiv asistența medicală.
Deși Groenlanda este bogată în petrol, gaze, aur și fier, precum și în minerale rare esențiale pentru bateriile mașinilor electrice și pentru construcția turbinelor eoliene, aceste resurse nu sunt încă exploatate într-un mod care ar putea înlocui ajutorul danez. În prezent, 95% din profiturile din exporturi provin din pescuit.