Ce se întâmplă dacă Vladimir Putin dă ordinul de a lansa o bombă nucleară, dar alții din lanțul de comandă refuză să o execute?
Scenariile în care intră în joc insubordonarea – de la obiecția de conștiință până la revolta directă – nu sunt prea îndepărtate.
Dacă Putin ar fi să escaladeze, ar face-o cu așa-numitele focoase tactice. Acestea se află în prezent în depozite și ar trebui mai întâi să fie transportate la bazele de lansare și montate pe rachete. Zeci de ofițeri ar trebui să semneze și să transmită ordinul, știind că agențiile de spionaj occidentale îi vor urmări la fiecare pas.
Putem presupune că mulți dintre acești ofițeri vor avea rețineri, comentează Bloomberg. Este posibil ca ei să se opună în particular războiului lui Putin împotriva Ucrainei. Este posibil să nu dorească să fie complici la o crimă în masă. S-ar putea să se teamă de o escaladare necontrolată care să ducă la Armaghedon.
Sau pot fi pur și simplu conștienți că o opțiune pentru președintele american Joe Biden este să răspundă la o bombă nucleară rusă cu un atac militar convențional care să nimicească baza care a lansat racheta. Executarea unui ordin de lansare ar putea fi sinucigașă.
Un alt potențial de nesupunere se profilează în Belarus, unde rușii își adună din nou trupele pentru a amenința un nou front împotriva Ucrainei. Într-un scenariu, Alexandr Lukașenko, dictatorul de la Minsk și slugă a Moscovei, ar trimite forțele sale să lupte alături de ruși împotriva ucrainenilor.
„Sunt sigură că ar fi dat ordin armatei belaruse să participe la această invazie – dacă ar fi fost sigur că va lupta”, consideră Sviatlana Tsikhanouskaya, liderul din exil al mișcării de opoziție pro-democrație din Belarus.
Dar Lukașenko nu este sigur. Se pare că atât el, cât și Putin consideră posibilă, dacă nu probabilă, insubordonarea în masă în rândurile belaruse.
După ce Lukașenko a furat ultimele sale „alegeri” în 2020, un număr mare de belaruși au ieșit în stradă pentru a încerca să îl răstoarne; de asemenea, aceștia s-au alăturat vecinilor lor ucraineni înclinându-se spre Uniunea Europeană. Lukașenko i-a reprimat cu brutalitate. Dacă acum ar ordona trupelor sale să tragă în ucraineni, acestea ar putea schimba tabăra și ar putea trage în schimb în gorilele detestatului dictator. Sau ar putea dezerta pentru a lupta pentru Kiev.
Tensiunea dintre supunerea oarbă și insubordonarea este la fel de veche ca și războiul organizat. Înalții comandanți se tem, în mod normal, de orice ruptură în liniile de autoritate – aceasta ar duce la o prăbușire a disciplinei, o ordinii și capacității de luptă. Dar supunerea servilă este și mai gravă. Jocul este în mâna generalilor lui Putin.