Donald Trump a lansat o retorică expansionistă la adresa aliaților și potențialilor adversari ai Statelor Unite, susținând că frontierele puterii americane trebuie extinse în Canada, în teritoriul danez al Groenlandei, precum și spre sud pentru a include Canalul Panama.
Sugestiile lui Trump conform cărora granițele internaționale pot fi redesenate – prin forță, dacă este necesar – ”sunt deosebit de incendiare în Europa”, relatează ABC. Totuși, Occidentul îl acuză pe Vladimir Putin de imperialism revanșard, nu pe președintele ales al SUA. Condamnă invazia Ucrainei, dar închide ochii atunci când vine vorba de o amenințare fățișă a intervenționismului american la scară globală.
Mulți lideri europeni – care trebuiau să se aștepte la lucruri neașteptate din partea lui Trump – au fost ciudat de rezervați în răspunsul lor , în loc să apere energic Danemarca, membră a Uniunii Europene.
„Cred că putem exclude faptul că Statele Unite vor încerca în următorii ani să folosească forța pentru a anexa teritoriile care le interesează”, a declarat premierul italian Giorgia Meloni. Crede, dar nu e sigură. Mai jalnic a fost cancelarul german Olaf Scholz: a spus că „frontierele nu trebuie mutate prin forță” – fără a menționa numele lui Trump.
Revenirea legii celui mai puternic
Singura voce realistă a fost cea a ministrului francez de externe, Jean-Noël Barrot, care a descris remarcile lui Trump drept intrarea într-o ”perioadă a revenirii legii celui mai puternic”.
De când Putin a trimis trupe peste granițele Ucrainei în 2022, Occidentul nu a luptat pentru a apăra principiul care a stat la baza ordinii internaționale de la al Doilea Război Mondial: națiunile puternice nu le pot pur și simplu înghiți pe celelalte.
Analiștii europeni în domeniul securității afirmă că nu există o probabilitate reală ca Trump să folosească armata împotriva Danemarcei, aliat al NATO, dar și-au exprimat totuși profunda îngrijorare.
”Răul a fost deja făcut. Nu-mi amintesc un incident anterior de acest gen în care un aliat important – în acest caz cel mai important aliat – să amenințe Danemarca sau un alt stat membru NATO”, a declarat Flemming Hansen, specializat în politică externă, Rusia și Groenlanda la Institutul danez pentru Studii Internaționale.
„Îmi fac griji cu privire la înțelegerea noastră a unui Occident colectiv. Ce înseamnă asta chiar acum? Ce ar putea însemna, să spunem, peste un an, peste doi ani sau cel puțin până la sfârșitul acestei a doua președinții Trump? Ce va rămâne?”
Hansen se teme că NATO s-ar putea destrăma chiar înainte de inaugurarea lui Trump.
MAGA și Crimeea
Unii diplomați văd un fir comun în vizorul lui Trump asupra Canadei, Groenlandei și Canalului Panama: securizarea resurselor și căilor navigabile pentru a întări SUA împotriva potențialilor adversari.
Pentru Alix Frangeul-Alves, analist din Paris, limbajul lui Trump „face parte din modul său Make America Great Again”.
Alexander Khara, director al Centrului pentru Strategii de Apărare din Kiev, a precizat că afirmația lui Trump potrivit căreia „avem nevoie de Groenlanda în scopuri de securitate națională” îi amintește de comentariile lui Putin privind Crimeea, atunci când Rusia a preluat peninsula strategică de la Ucraina în 2014. Corect!