În Palatul Regal din Bruxelles se află statuia lui Leopold al II-lea: regele belgian care a condus actuala Republică Democrată Congo (RDC).
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Leopold a tratat națiunea africană ca pe fieful său personal, în timp ce stăpânii coloniali s-au îmbogățit, mai întâi din fildeș și apoi din cauciuc, notează El Pais. Coșmarul din Congo avea să continue când au fost descoperite bogățiile minerale: cobalt, fier, nichel, mangan, germaniu, aur, argint, litiu și alte metale.
Statele Unite și-au reactivat agenda imperialistă
Marile puteri ale lumii – Statele Unite, China, Rusia și Uniunea Europeană – sunt în căutare de minerale critice. În acest context, SUA și-au reactivat agenda imperialistă – împreună cu tarifele sale – și vorbesc despre o posibilă anexare a Groenlandei. Au un acord cu Ucraina pentru a-și asigura resursele minerale. Și Rusia este interesată de elementele de pământuri rare (REE) care se găsesc sub solul ucrainean.
Același tipar se repetă în Congo. Președintele Felix Tshisekedi a oferit oportunități miniere Fondului suveran de investiții al SUA, în schimbul ajutorului acordat țării sale pentru înfrângerea forțelor rebele ale M23 (Mouvement du 23 Mars), grupare armată – susținută de Rwanda – care râvnește la resursele minerale.
Amprenta Chinei
China a vărsat peste 12,8 miliarde de dolari în RDC, sub formă de împrumuturi de la instituții oficiale. Banii au sprijinit extracția și prelucrarea mineralelor esențiale între 2000 și 2021, conform cifrelor firmei de consultanță AidData.
Goldman Sachs estimează că 65% din componentele bateriilor, 71% din celulele bateriilor reîncărcabile și 57% din vehiculele electrice din lume poartă marca Beijingului. „China a acumulat avantaje în ultimele decenii și adoptă o poziție din ce în ce mai protecționistă pentru a-și menține poziția de lider”, subliniază Sam Adham, șeful departamentului Battery Materials, Economics and Sustainability la CRU, o firmă de consultanță specializată în materii prime.
Proiectele strategice ale Europei
„Europa, ca și SUA, dorește să asigure aprovizionarea cu minerale esențiale pentru tranziția energetică”, explică Adam Megginson, analist la Benchmark Mineral Intelligence.
Există 47 de proiecte strategice care au fost selectate de Bruxelles pentru inițiative în sectorul minier, de la extracție, prelucrare și reciclare. Până cel târziu în 2030, ar urma să acopere 10%, 40% și, respectiv, 25% din cererea UE în aceste trei etape de producție.
Se preconizează că necesarul de litiu va crește de aproape nouă ori până în 2040, în timp ce cererea de cupru și nichel se va dubla. Cererea de grafit se va cvadrupla și – potrivit Agenției Internaționale pentru Energie – cererea de REE ar putea crește de șapte ori.
„Cursa pentru controlul mineralelor critice va influența conducerea industrială în următorul deceniu, cu implicații pentru comerț, inflație și investiții”, a declarat Lale Akoner, analist de piețe globale la eToro. În ultimii ani, America Latină și Africa au apărut ca ținte în această cursă, datorită rezervelor lor mari de metale rare.