Cursa pentru Casa Albă. Două căi, o singură națiune

O revanșă Trump-Biden este de așteptat pentru alegerile prezidențiale americane din noiembrie. Ironia este însă că niciunul dintre candidați nu a avut până acum sondaje de favorabilitate ridicată.

Biden a încheiat 2023 cu un rating de aprobare de 34% – cea mai scăzută evaluare a sa de la preluarea mandatului. În timp ce Trump acumulează susținere în rândul alegătorilor republicani din alegerile primare, sondaje recente indică faptul că 63% dintre americani continuă să aibă o părere nefavorabilă despre fostul președinte.

Prin urmare, ambii candidați nu sunt chiar atât de populari, dar America va trebui să aleagă un conducător. Și alegerile se vor rezuma la câteva state swing care vor determina victoria electorală.

În prezent, 79% dintre alegătorii democrați din șase state decisive aprobă modul în care Biden a gestionat președinția. În rândul alegătorilor republicani, 61% intenționează să voteze pentru Trump. 90 % dintre ei susțin că Biden nu a câștigat în mod legitim alegerile din 2020. Departamentul de Justiție nu a găsit nicio dovadă de fraudă electorală generalizată, în ciuda afirmațiilor lui Trump.

Problema este că se menține neîncrederea față de procesul electoral american, alimentând polarizarea partizană. A încurajat o mentalitate „noi contra ei”, adâncind prăpastia politică.

Fără îndoială, un al doilea mandat Trump ar fi o administrație a „premierelor”.  Dacă va fi ales, Trump ar depune jurământul ca fiind primul președinte care nu numai că a fost pus sub acuzare de două ori, dar și primul fost președinte din istoria SUA care a fost acuzat penal în fața unei instanțe de judecată.

Dacă alegerile ar avea loc astăzi, notează Modern Diplomacy, Trump ar fi, de asemenea, primul președinte american care ar depune jurământul și s-ar confrunta cu 91 de capete de acuzare, compuse din 44 de acuzații federale și 47 de acuzații statale.

Trump se vrea popular, dar va petrece o mare parte din timp făcând naveta de la un tribunal la altul pentru a-și pleda nevinovăția.

Retorica sa de campanie pentru 2024 urmărește să inflameze frustrările alegătorilor americani față de modul în care președintele Biden a gestionat economia, conflictele din Ucraina și Gaza și criza actuală a imigrației la granița de sud a SUA.

Între timp, Biden încearcă să-i convingă pe alegători, așa cum a făcut-o și în 2020, că valorile Americii și viitorul democrației se află din nou pe buletinul de vot în acest an.

Atât republicanii, cât și democrații se luptă cu înverșunare pentru votul tinerilor, în special al alegătorilor din Generația Z cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani, care vor reprezenta aproape 40,8 milioane de voturi în 2024. 8,3 milioane de noi alegători vor deveni eligibili pentru a vota în noiembrie.

Tinerii tind să fie mai bine informați despre evenimentele actuale datorită implicării lor extinse pe platformele online, consumând știri și informații în timp real. Acest consum mediatic le-a permis să își modeleze propria perspectivă politică atunci când vine vorba de identificarea cu o afiliere partizană – și la o vârstă mult mai tânără în comparație cu generațiile anterioare.

Potențialul cel mai controversat punct de pe agenda unui mandat Trump  este intenția sa de a reconstrui guvernul federal și de a consolida puterea executivului. Această epurare federală, probabil în agenții cheie, inclusiv FBI și Departamentul de Justiție, va servi ca un mijloc de represalii pentru cei care au urmărit anchete penale împotriva sa și a afacerilor sale.

Biden va continua să susțină că Legea de reducere a inflației(IRA) – și adoptarea recentă a proiectului de lege pentru reducerea datoriilor studenților – reprezintă succese notabile.

Dacă cei doi candidați au puncte de vedere opuse, se pune întrebarea ce rezonanță vor găsi în rândul americanilor, deoarece tot mai mulți dintrei ei au sentimentul că alegerile prezidențiale se desfășoară după un scenariu “deja vu” într-o cultură a gerontocrației politice. Și, inevitabil,  America va alege un președinte pe acest model.