Când războiul din Gaza a izbucnit în octombrie, contrastul cu războiul de Yom Kippur din 1973 a fost puternic. În timp ce conflictul anterior a făcut ca inflația să crească vertiginos în Occident și a declanșat o recesiune în toată regula, de data aceasta izbucnirea luptelor abia dacă a fost înregistrată pe piețele globale.
Recent, rebelii Houthi, aliniați cu Iranul, au optat pentru o nouă tactică de atacare a navelor din Marea Roșie, percepute ca fiind legate de Israel sau cu destinația Israel. Având în vedere că 12% din comerțul mondial trece prin strâmtoarea Bab El Mandeb, devierea petrolierelor și portcontainerelor către rute mai lungi va începe să majoreze costurile de transport maritim.
Între timp, pe măsură ce crește volatilitatea în regiune, prețul petrolului – care a scăzut pe tot parcursul primelor săptămâni ale războiului – a reînceput să crească.
Forțele maritime combinate conduse de SUA, formate inițial pentru a proteja traficul din Marea Roșie împotriva piraților somalezi, au fost redirecționate acum pentru a contracara atacurile Houthi.
Dar ce se întâmplă dacă situația se înrăutățește, iar Iranul și Statele Unite sunt atrase mai direct în război? Deocamdată, se pare că Teheranul ar prefera în continuare să evite implicarea directă.
Cu toate acestea, Washingtonul susține că Republica Islamică a sprijinit atacurile Houthi, iar Israelul a folosit recent acest lucru ca pretext pentru a asasina un general al Gărzilor Revoluționare iraniene.
Este la fel de posibil ca Israelul să aibă propriile motive pentru a lovi preventiv, cel mai probabil împotriva Hezbollah, notează UnHerd. Deoarece este un aliat mai apropiat al Iranului decât Hamas, Teheranul ar fi mai puțin probabil să stea deoparte dacă partenerul său libanez ar fi implicat în luptă.
La rândul lor, forțele americane sunt acum din ce în ce mai puțin răspândite în regiune, ceea ce ar putea încuraja Iranul și aliații săi.
În cazul în care Iranul ar intra direct în conflict, atacurile asupra transportului maritim s-ar extinde probabil dincolo de Marea Roșie, până la Strâmtoarea Ormuz, ceea ce ar putea afecta dramatic prețurile petrolului.
Având în vedere cât de mult s-a schimbat economia mondială în ultimii cincizeci de ani, inflația nu ar mai crește atât de mult ca atunci. Dar valul actual de sărbătoare că inflația ar fi fost, se presupune, lecuită și care alimentează creșterile de pe piețele bursiere și de obligațiuni, s-ar opri brusc. Băncile centrale vor majora din nou ratele dobânzii. Recesiunea va deveni o realitate.
Tensiunea este în creștere, iar diplomația americană s-a dovedit ineficientă pentru a opri această spirală. S-ar putea ca inițiativele diplomatice recente din interiorul Orientului Mijlociu să fie suficiente pentru a calma spiritele, deocamdată. Cu toate acestea, amenințarea rămâne: dacă forțele iraniene și americane ajung să se confrunte, toate pariurile privind stabilitatea economiei mondiale pot fi anulate.