Acest conflict a crescut semnificativ tensiunile în Orientul Mijlociu, câmpul de luptă extinzându-se deja în Liban, Irak, Siria și Marea Roșie.
Dincolo de Orientul Mijlociu, efectele au fost resimțite în întreaga lume, ducând la lupte diplomatice intense în cadrul Națiunilor Unite și la o creștere a numărului de infracțiuni motivate de ură împotriva evreilor, musulmanilor și arabilor.
Toate acestea se întâmplă în condițiile în care aproximativ 40% din populația lumii va merge la vot în acest an în peste 40 de țări. Iar în mai multe, războiul dintre Israel și Hamas creează sau exacerbează fracturi politice care ar putea avea consecințe electorale reale.
SUA
Repercusiunile politice ale războiului vor fi probabil resimțite cel mai puternic în Statele Unite, unde conflictul israeliano-palestinian este o problemă de politică externă de o importanță deosebită pentru alegători.
De la atacul din 7 octombrie, președintele Joe Biden a susținut cu hotărâre Israelul, grăbind acordarea de ajutor militar suplimentar din partea SUA pentru a consolida sistemul de apărare antirachetă Iron Dome și exercitând dreptul de veto al SUA pentru a bloca o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU care cerea o încetare imediată a focului în Gaza.
Biden a adoptat o poziție mai dură față de ceea ce el a descris ca fiind bombardamentele „nediscriminatorii” ale Israelului în Gaza, dar a refuzat cu fermitate să condiționeze ajutorul militar american acordat țării ca mijloc de modificare a tacticilor sale.
Cu toate acestea, sprijinul de odinioară neclintit al Partidului Democrat pentru Israel este pus din ce în ce mai mult sub semnul întrebării.
În rândul electoratului în general, imaginea este la fel de complicată. Un sondaj New York Times/Siena College publicat în decembrie a constatat că 57% dintre respondenți au dezaprobat modul în care Biden a gestionat conflictul. Această cifră urcă la 72% în rândul alegătorilor tineri, un electorat-cheie care stă la baza victoriei sale din 2020 asupra lui Trump.
Într-o cursă prezidențială care ar putea ajunge la limită, sprijinul ferm al lui Biden pentru Israel l-ar putea costa voturi prețioase în state oscilante precum Michigan, care are o populație arabă și musulmană numeroasă.
India
După ce a evitat relațiile diplomatice cu Israelul timp de decenii și le-a stabilit în mod oficial abia în anii 1990, India și-a aprofundat legăturile cu statul ebraic în ultimii ani – în special de când Narendra Modi a devenit prim-ministru în 2014. Acest lucru a fost determinat în mare măsură de pragmatism, notează Foreign Policy, deoarece India a căutat o gamă mai largă de parteneri în Orientul Mijlociu.
Partidul lui Modi, Bharatiya Janata Party (BJP), care a fost acuzat de mult timp că alimentează flacăra islamofobiei în India, a postat pe Twitter, la câteva ore după atacurile Hamas, o înregistrare video care compară aceste atacuri cu propria luptă a Indiei cu terorismul islamist.
„Comparațiile cu situația din Gaza și difuzarea presupuselor acreditări antiteroriste ale BJP au fost văzute ca o forță mobilizatoare puternică în perspectiva viitoarelor alegeri”, a declarat Nicolas Blarel, profesor asociat la Universitatea din Leiden.
Germania
În 2008, atunci când cancelarul Angela Merkel a vizitat Israelul, a declarat că securitatea țării este Staatsräson, sau „rațiunea de stat” a Germaniei, ceea ce înseamnă că este o prioritate fundamentală a statului german, parte a angajamentului profund de a se confrunta cu istoria sa nazistă.
Însă, în ultimii ani, a izbucnit o dezbatere discretă cu privire la faptul că sprijinul ferm al Germaniei pentru Israel a început să calce în picioare libertatea de exprimare atunci când vine vorba de critici legitime la adresa guvernului Netanyahu.
Landul Saxonia-Anhalt va cere noilor solicitanți ai cetățeniei germane să confirme în scris că afirmă dreptul Israelului de a exista și că „condamnă orice eforturi îndreptate împotriva existenței statului Israel”.
Antisemitismul și negarea dreptului la existență al Israelului sunt interzise în mod explicit de Legea fundamentală a Germaniei, pe care toți cetățenii trebuie să o respecte.
Accentul asupra culturii memoriei germane ar putea avea un cost, jucând în favoarea discursului „Germania pe primul loc” al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, care se preconizează că va obține o victorie importantă în alegerile regionale de la sfârșitul acestui an, alături de un nou partid populist de stânga.