Președintele Emmanuel Macron a numit bugetul de apărare pe șapte ani al guvernului său ca fiind unul „proactiv” care va menține Franța ca o putere influentă.
Roadele cheltuielilor au fost afișate odată cu parada militară din 14 iulie – Ziua națională a Franței – un grup de elicoptere Guepard (parte a unei comenzi de 10 miliarde de euro de la Airbus) a zburat deasupra Parisului, iar noile vehicule blindate Serval au străbătut Champs-Elysees.
Cu toate acestea, în spatele fastului și a cifrelor mari se ascund câteva adevăruri incomode, subliniază Financial Times.Forțele armate ale Franței nu și-au revenit după decenii de reduceri după Războiul Rece, făcute în numele „dividendelor păcii”. Bugetul 2024-2030 adoptat de legislatori în această lună este în valoare de 413 miliarde de euro, o creștere considerabilă de 40 % (în termeni nominali) față de cele 295 de miliarde de euro alocate anterior.
Dar inflația va amputa aproximativ 30 de miliarde de euro, adică aproximativ 30% din creșterea cheltuielilor, potrivit lui Julien Malizard, analist la institutul de apărare IHEDN. O mare parte din restul va fi absorbită de costurile de întreținere, precum și de prețurile în creștere ale echipamentelor din ce în ce mai sofisticate – de exemplu, un avion de luptă Rafale costă aproximativ 80 de milioane de euro, mai mult decât dublul vechiului model Mirage pe care l-a înlocuit.
Rezultatul este că Franța nu se va alege cu o schimbare treptată a capacităților datorită noilor bani. Va continua să aibă ceea ce criticii numesc „o armată de bonsai” – o referire la arta japoneză de a cultiva copaci în miniatură. Va avea o gamă de capacități de bază a armatei americane mai puternice, dar la o scară mai mică.
Macron merită credit pentru că a început să abordeze problema, chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina. Sub conducerea sa, cheltuielile anuale pentru apărare vor ajunge la 68 de miliarde de euro în 2030, dublu față de nivelul din 2018.Chiar și cu acest efort, Franța abia va reuși să atingă obiectivul NATO de a cheltui cel puțin 2% din PIB pentru apărare, precizează Malizard, după ce timp de aproape un deceniu nu l-a atins.
Christian Cambon, șeful Comisiei pentru afaceri externe și apărare din Senatul francez, a recunoscut că a existat un nefericit „efect optic”, în care Franța cheltuia mult fără să vadă o creștere semnificativă a programelor reale.
Fostul colonel Michel Goya a fost mai dur în comentariile făcute la radio RMC: „Armatele noastre duc lipsă de orice! Cele 413 miliarde de euro din noul buget nu vor face decât să atenueze dezastrul”.
Goya se numără printre cei care susțin că acest buget arată că Franța nu a învățat lecțiile războiului din Ucraina (un război terestru de mare intensitate) și a amânat deciziile strategice dificile cu privire la tipul de armată de care are cu adevărat nevoie și ce își poate permite.